România își pregătește terenul pentru a deveni un jucător-cheie în lanțul global de aprovizionare cu materiale strategice, într-un moment în care pământurile rare au devenit o monedă geopolitică esențială. Recent, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat semnarea unui protocol de cooperare cu o companie americană de top, listată pe NASDAQ, care vizează aducerea la Feldioara, în județul Brașov, a minereurilor de pământuri rare extrase din Groenlanda, pentru rafinare. Acest demers urmărește să poziționeze România pe harta industriei de înaltă tehnologie, inclusiv în domenii precum aerospațial, chiar dacă vorbim despre un sector dominat în prezent de Asia, ce controlează peste 80% din capacitățile globale de rafinare.

Rafinarea, punctul slab al lanțului de aprovizionare cu pământuri rare

Unul dintre cele mai importante aspecte ale acestui proiect este accentul pus pe rafinare, etapa cheie care transformă minereul brut în materiale utilizabile în producție. Ministrul Ivan a subliniat că problema nu constă doar în extracție, ci în procesarea industrială, adesea dominată de asiatici. România vrea să devină centru de rafinare, astfel încât să controleze o parte semnificativă a valorii adăugate, evitând dependența de propria lipsă de infrastructură. El a menționat faptul că, în prezent, Asia gestionează peste 80% din rafinare, o situație ce limitează autonomia Occidentului în aceste materii.

Ideea este ca Feldioara să devină un punct strategic pentru procesarea până la 50% din pământurile rare provenite din Groenlanda, ceea ce ar investi România cu o capacitate industrială europeană semnificativă. În plus, realizarea unei rafinării funcționale ar atrage investitori în domenii high-tech, interesul fiind npromit pentru reducerea costurilor și securizarea aprovizionării esențiale pentru tehnologii de vârf.

Investiții și perspective pentru un „hub” industrial în tehnologie avansată

Se vorbește despre un buget de până la trei miliarde de euro pentru dezvoltarea acestei infrastructuri pe o perioadă de până la zece ani, în funcție de ritmul de implementare. La început, prioritatea rămâne punerea în funcțiune a rafinăriei, urmând extinderea pe orizontală cu alte linii de procesare și investiții conexe. În spatele acestor declarații se află deja contactul cu companii precum Critical Metals Corp, care, împreună cu Nuclearelectrica și FPCU Feldioara, ar putea construi o capacitate de procesare menită a face din România un furnizor constant pentru industrii critice precum microprocesoarele, aeronautica și apărarea.

De asemenea, ministrul a evidențiat faptul că România deține 16 din cele 32 de elemente critice la nivel european, unele fiind unice pe continent sau, cel mult, partajate cu încă un stat membru. Resurse precum grafitul, esențial pentru baterii electrice și turbine eoliene, și alte proiecte strategice din regiune, precum prelucrarea de magneziu la Băița sau rafinarea de cupru în Hunedoara, pot asigura o creștere semnificativă în valoarea adăugată locală.

În ansamblu, aceste planuri indică o transformare majoră pentru economia României, în direcția valorificării resurselor strategice și a dezvoltării infrastrucuturii industriale. În contextul geopolitic actual, având în vedere tensiunile globale legate de lanțurile de aprovizionare și dependența de piețele asiatice, perspectiva ca România să își construiască propria etapă de rafinare și procesare devine tot mai realistă și relevantă. Dezvoltarea acestor proiecte poate nu doar să întărească poziția națională pe plan european, ci să introducă România în rândul statelor capabile să furnizeze materiale esențiale pentru tehnologii de ultimă generație, într-un moment în care autonomia europeană devine o prioritate strategică.