România a avansat semnificativ în eforturile de a combate corupția în rândul oficialilor publici, potrivit unui raport recent al Grupului Statelor împotriva Corupției (GRECO). Grupul, parte a Consiliului Europei, a evaluat măsurile de prevenție implementate de România în cadrul Rundei a patra, axată pe integritatea în rândul membrilor Parlamentului, judecătorilor și procurorilor. Concluzia este clară: țara noastră a reușit să îndeplinească sau să satisfacă în mod satisfăcător opt din cele treisprezece recomandări formulate în cadrul raportului, în timp ce celelalte recomandări încă necesită ajustări.

Această evaluare reprezintă o etapă importantă în procesul de monitorizare a măsurilor anticorupție din România, într-un context în care lupta împotriva corupției rămâne o prioritate de ordin național și european. Conform raportului, creșterea gradului de conformare a țării noastre indică o maturizare a sistemului de prevenție, dar și necesitatea de a intensifica eforturile în anumite domenii-cheie pentru a asigura integritatea sistemului judiciar și a legislatiei anticorupție.

### Progrese concrete în prevenirea corupției

Potrivit raportului, cele mai notabile progrese au fost în domenii precum mecanismele de control intern și responsabilizarea efectivă a persoanelor în funcții publice. România a adoptat măsuri pentru transparența averilor și intereselor și a consolidat cadrul legal pentru prevenirea conflictului de interese în cazul parlamentarilor, judecătorilor și procurorilor. Astfel, à fost implementate proceduri mai stricte de raportare și verificare, pentru a reduce riscul de implicare în activități corupționale.

De asemenea, unele dintre recomandări vizau creșterea transparenței proceselor legislativului și îmbunătățirea mecanismelor de supraveghere și verificare a integrității oficialilor publici. În aceste direcții s-au înregistrat progrese, chiar dacă unele măsuri încă trebuie consolidate sau ajustate pentru a asigura aplicarea lor uniformă și eficientă.

### Domenii în care mai este nevoie de eforturi suplimentare

Cu toate acestea, raportul atrage atenția asupra faptului că nu toate recomandările au fost încă puse în practică în mod satisfăcător. Două dintre recomandările rămân în stadiu de lucru, indicând nevoia de consolidare a mecanismelor existente sau introducerea unor măsuri suplimentare pentru a asigura o transparență deplină. Este vorba, în special, de consolidarea proceselor de verificare a averilor și de asigurarea unei supravegherii mai eficiente asupra potențialelor conflicte de interese în rândul parlamentarilor, judecătorilor și procurorilor.

Un alt punct critic evidențiat de GRECO este și lipsa unor sancțiuni suficiente pentru persoanele găsite implicate în activități corupționale sau pentru cele care nu respectă normele de integritate impuse. Deși sistemul legal s-a întărit, aceste lacune trebuie eliminate pentru a spori efectivitatea măsurilor de prevenire.

### Viitorul eforturilor anticorupție și constrângeri legale

După publicarea raportului, autoritățile române au anunțat intenția de a intensifica eforturile pentru a răspunde recomandărilor rămase. În același timp, continuă discuțiile privind modificările legislative necesare, precum și consolidarea mecanismelor de supraveghere în rândul celor care dețin funcții publice de înalt nivel.

Experții în domeniu susțin că, pentru a atinge un nivel optim de transparență și responsabilitate, România trebuie să continue procesul de reformare și să își asigure sprijinul politic pentru măsuri mai stricte și mai eficiente. La nivel european, principalele organisme și parteneri de dezvoltare urmăresc cu interes progresele țării, în contextul în care integrarea europeană și respectarea standardelor anticorupție devin tot mai importante în peisajul politic și juridic național.

Ultimele luni au fost marcate de o intensificare a eforturilor de reformare, iar perspectivele pentru următorii doi ani indică o doză mai mare de responsabilitate și implicare din partea autorităților române. În timp ce fiecare măsură implementată își propune să reducă riscurile de corupție și să întărească încrederea publicului în sistemul juridic, rămâne de văzut dacă aceste eforturi vor conduce la rezultate durabile și la o cultură a integrității bine înrădăcinată în sistemul public românesc.