Potrivit unui sondaj recent realizat de o instituție de cercetare, peste 70% dintre români consideră că țara noastră face suficiente eforturi pentru a sprijini Reizba Moldova în procesul său de integrare în Uniunea Europeană. Această opinie a crescut față de un procent de 56,3% în luna iulie a anului 2015.

Conform datelor, 72,8% dintre respondenți cred că România contribuie în mod semnificativ la susținerea Republicii Moldova în drumul său european, comparativ cu 56,3% acum aproape nouă ani. În același timp, părerea contrară, că România nu face destule pentru Moldova, a fost exprimată de 16,5% dintre cei intervievați, față de 29,6% în 2015. O parte dintre respondenți, 10,7%, nu au avut o opinie clară sau nu au răspuns.

Clasele politice și categoriile de votanți diferă în percepție: 85% dintre susținătorii Partidului Național Liberal (PNL), 79% dintre cei ai Uniunii Salvați România (USR), 72,8% dintre cei ai Partidului Social Democrat (PSD) și 76% dintre alegătorii Alianței pentru Unitatea Românilor (AUR) consideră că sprijinul acordat Moldovei este suficient. De asemenea, majoritatea bărbaților (76%) și femeilor (70%), precum și persoanele din toate grupele de vârstă și nivelurile de educație, împărtășesc această opinie.

Există totuși și o categorie de respondenți care cred contrariul – 12% dintre susținătorii PSD, 9% ai PNL, 12% ai USR și 22% dintre membrii AUR consideră că ajutorul României nu este suficient pentru susținerea Moldovei în procesul de aderare la UE.

Un alt aspect relevant al studiului indică faptul că 40,4% dintre români consideră că progresul Moldovei depinde în principal de sprijinul românesc și european, în scădere față de 46% în 2015. În schimb, 50,9% cred că drumul către UE al Moldovei depinde mai mult de voința poporului și a liderilor de acolo, față de 40,5% în urmă cu câțiva ani.

Percepția privind influența asupra integrării Moldovei variază în funcție de opiniile diferitelor categorii sociale și politice, dar tendința generală reflectă o creștere a încrederii în sprijinul extern al României față de perioada anterioară. Cercetarea a fost realizată în perioada 1-9 septembrie, prin intermediul interviurilor telefonice, având un eșantion reprezentativ format din 1.103 persoane cu vârsta de 18 ani și peste, ale căror răspunsuri sunt considerate precise în limitele unui procent de eroare de aproape 3%.



Sursa articol