România a făcut un pas semnificativ în evaluarea performanței instituțiilor de cercetareștiințifică. Conform rezultatelor primei evaluări pe clase de performanță a celor 27 de institute și organizații de cercetare din țară, o proporție majoritară de 18 organisme se află în categoria I, indicând un nivel ridicat de excelență în domeniu. Acest clasament, realizat de autoritățile naționale, marchează o etapă importantă în strategia de dezvoltare a sectorului de cercetare și inovare din România, punând în lumină atât potențialul de creștere, cât și ariile în care țara s-a afirmat deja pe plan internațional.

Performanță de notorietate: peste 65% dintre institutele românești de cercetare în categoria de elită

Rezultatele arată clar că, în pofida provocărilor economice și structurale cu care s-a confruntat sectorul, un număr semnificativ de institute de cercetare și-au consolidat poziția în vârful performanței științifice. În categoria I, cu nivel ridicat de excelență, se află 18 organizații, ceea ce indică faptul că aceste instituții generează cercetare de impact, atrag fonduri europene și naționale importante și contribuie la dezvoltarea de tehnologii și inovații competitive pe piața globală.

Pentru celelalte instituții, clasificate în categoria a II-a, cu performanță medie, rezultatele indică o nevoie de susținere suplimentară pentru a urca în ierarhia excelenței. Este și un semnal clar pentru autorități că, în timp ce unele organizații au făcut salturi semnificative, altele mai trebuie să investească în cercetare, infrastructură și resursă umană pentru a-și îmbunătăți poziția.

Evaluarea, parte a strategiei naționale pentru cercetare, inovare și dezvoltare durabilă

Această primă evaluare a fost realizată în contextul în care România își propune să-și intensifice eforturile în domeniul cercetării și inovării, obiectivul fiind de a ajunge în topul statelor din Uniunea Europeană în acest sector. La nivel european, cercetarea românească a fost adesea percepută ca având potențial, dar și cu necesitate de reforme și investiții susținute pentru a-și putea valorifica pe deplin resursele.

”Rezultatele acestei evaluări arată că avem institute care dovedesc nivel ridicat de performanță științifică, dar și alte organizații care trebuie sprijinite pentru a urca în această clasă de excelență,” a declarat oficialul Octavian Bunoiu, reprezentant al Universității de Vest din Timișoara, una dintre organismele de cercetare din țară. În același timp, unii experți subliniază că pentru a menține și întări această poziție, România trebuie să investească constant în infrastructură, în atragerea tinerilor cercetători și în crearea de parteneriate internaționale solide.

Viitorul cercetării românești, în mișcare, dar cu provocări

Sectorul de cercetare și inovare din România rămâne un pilon-cheie pentru dezvoltarea economică și socială a țării, dar evoluția sa depinde de continuitate și de sprijinul consistent al factorilor decizionali. Dacă această primă evaluare este un indicator clar al potențialului existent, întreaga comunitate științifică și autoritățile trebuie să colaboreze pentru ca România să nu rămână doar la stadiul de promisiune, ci să-și transforme excelența în rezultate concrete, palpabile pentru cetățeni.

În următoarea perioadă, așteptările sunt ca aceste rezultate să devină un catalizator pentru politici publice mai eficiente, orientate spre creșterea competitivității sectorului de cercetare și către integrarea în rețeaua europeană de centre de excelență. În contextul actual, dezvoltarea cercetării trebuie percepută nu doar ca o investiție în cunoaștere, ci și ca o șansă reală pentru România de a-și consolida poziția în economia globală, bazată pe inovație și progres științific.