Rezistența bacteriană în spitale atinge cote record, o realitate care îngrijorează specialiști din domeniul sănătății și autoritățile medicale din România. Recent, un studiu amplu, realizat de cercetători din București, a scos la iveală o situație alarmantă: peste 70% dintre tulpinile de Klebsiella pneumoniae izolate de la pacienți internați la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” au devenit rezistente chiar și la antibiotice de ultimă linie, utilizate frecvent pentru tratarea celor mai severe infecții nosocomiale.

Rezistența la antibiotice de rezervă, o problemă alarmantă

Cercetarea, desfășurată pe o perioadă de doi ani, a analizat peste 340 de probe din diverse tipuri de infecții, identificând o tendință îngrijorătoare de creștere a tulpinilor rezistente. În mod deosebit, peste 90% dintre aceste tulpini produc enzime numite carbapenemaze, care descompun aceste clase de antibiotice de rezervă, precum carbapenemele, considerate până acum ultimele arme pentru tratarea infecțiilor grave.

Rezistența la antibiotice extinde și spectrul de opțiuni terapeutice, chiar și pentru medicamente considerate de rezervă, precum ceftazidim-avibactam sau imipenem-relebactam. În unele cazuri, rata de rezistență depășește pragul de 70%, fapt ce compromite grav eficacitatea tratamentelor moderne și deschide calea unei situații care poate duce la imposibilitatea de a controla infecțiile din spitale.

Un peisaj îngrijorător pentru sistemul medical național

Rezultatele studiului plasează România pe locul trei în Uniunea Europeană în ceea ce privește rezistența Klebsiella pneumoniae la tratamentele cu carbapeneme, fiind depășită doar de Grecia și Bulgaria. Astfel, țara noastră se confruntă cu un pericol real, mai ales în contextul creșterii numărului de infecții nosocomiale, complicate de bacterii care în finele anilor au devenit aproape invincibile în fața antibioticelor disponibile.

Această situație nu este doar o problemă locală; este parte a unei tendințe globale, amplificată de folosirea excesivă și adesea nepotrivită a antibioticelor. Bacteria Klebsiella pneumoniae, în mod normal, un microorganism uman inofensiv, devine extrem de periculoasă atunci când ajunge în alte zone ale corpului, provocând pneumonii, infecții ale tractului urinar, bacteriemie sau chiar meningite, în special la persoanele cu imunitate scăzută sau vulnerabile.

Ce reprezintă aceste rezultate pentru viitorul tratamentelor

Cercetătorii atrag atenția asupra agravării situației dacă nu se acționează prompt și decisiv. În urma analiza celor 340 de tulpini, s-a constatat că o proporție majoritară prezenta rezistență la clasele de antibiotice cele mai frecvent utilizate. Mai mult, peste jumătate dintre tulpinile rezistente la multiple clase de medicamente, catalogate drept XDR (extensive drug-resistant), sunt sensibile la doar un antibiotic, de regulă colistin sau cefiderocol, tratamente cu efecte secundare mult mai accentuate și cu disponibilitate limitată.

Astfel, pe măsură ce bacteriile devin tot mai rezistente, perspectivele de tratament se restrâng, punând presiune asupra sistemului sanitar și asupra medicilor de a găsi soluții inovatoare și rapide pentru a combate această criză emergentă. Soluțiile imediate includ nu doar reevaluarea protocolului de prescriere a antibioticelor, ci și încurajarea cercetării pentru dezvoltarea noilor generatii de medicamente.

De la laborator la politici de sănătate

Rezultatele studiului nu trebuie privite doar ca o problemă de laborator, ci ca un semnal clar pentru autoritățile din domeniu. În condițiile în care România se află în topul european al rezistenței bacteriene, este nevoie de o revizuire a politicilor de utilizare a antibioticelor și de implementarea unor strategii eficiente de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale. În plus, investițiile în tehnologii de diagnosticare rapidă și testare moleculară ar putea face diferența între un tratament de succes și o situație de urgență clinică.

Medicii și autoritățile sunt conștienți că această criză de rezistență microbiană nu poate fi contracarată doar prin spitale. Este nevoie de o abordare holistică, ce include politicile de sănătate publică, mediul și sectorul veterinar, pentru a limita răspândirea acestor tulpini extrem de periculoase. Altfel, vom fi martorii unei epidemii de infecții incurabile, în care antibioticele, odată considerate instrumente infailibile, își vor pierde complet eficacitatea.