Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială își revizuiesc în jos previziunile privind creșterea economică globală, în timp ce anticipează o majorare a inflației. Schimbarea vine ca urmare a războiului din Iran, cu un impact major asupra economiilor emergente și a țărilor în curs de dezvoltare, potrivit ultimelor avertismente.

Recesiune globală la orizont?

Înainte de izbucnirea conflictului iranian la sfârșitul lunii februarie, cele două instituții financiare internaționale anticipau o îmbunătățire a perspectivelor economice globale. Războiul a generat însă o serie de șocuri care vor afecta creșterea economică și vor complica eforturile de combatere a inflației. Banca Mondială estimează acum o creștere de 3,65% pentru economiile emergente și în curs de dezvoltare în 2026, o scădere față de estimarea anterioară de 4% din octombrie. Un scenariu pesimist, în cazul în care conflictul se prelungește, indică o creștere de doar 2,6%. Inflația în aceste țări este prognozată să atingă 4,9% în 2026, cu posibilitatea de a urca la 6,7% în cel mai sumbru scenariu.

FMI avertizează, de asemenea, că aproximativ 45 de milioane de persoane ar putea suferi de insecuritate alimentară severă dacă războiul continuă să perturbe livrările de îngrășăminte. Instituțiile se mobilizează pentru a sprijini țările vulnerabile, într-un context în care datoriile publice ating niveluri record, iar bugetele sunt sub presiune. FMI anticipează cereri suplimentare de sprijin de urgență, estimate între 20 și 50 de miliarde de dolari pe termen scurt, pentru țările cu venituri mici și importatoare de energie. Banca Mondială ar putea oferi circa 25 de miliarde de dolari prin instrumente de răspuns la crize imediate și până la 70 de miliarde de dolari în șase luni, dacă situația o impune.

Echilibru fragil: inflație versus locuri de muncă

Economiștii îndeamnă guvernele să adopte măsuri țintite și temporare pentru a atenua impactul prețurilor mai mari asupra cetățenilor, deoarece măsurile ample ar putea alimenta inflația. Ajay Banga, președintele Băncii Mondiale, a subliniat importanța eforturilor de control fiscal și monetar, care au ajutat economiile să depășească crizele anterioare, dar a avertizat că aceasta este un „șoc major la adresa sistemului”.

Țările lumii se confruntă cu dificila misiune de a găsi un echilibru între gestionarea inflației, menținerea creșterii economice și crearea de locuri de muncă, în special pentru cele 1,2 miliarde de persoane care vor intra pe piața muncii în țările în curs de dezvoltare până în 2035. Contextul global este complicat de tensiunile dintre Statele Unite și China. Grupul G20 întârzie să ofere un răspuns coordonat.

România și efectele crizei globale

Mary Svenstrup, fost oficial de rang înalt în Trezoreria SUA, a remarcat că multe economii emergente și în curs de dezvoltare se află într-o situație mai dificilă decât în urmă cu câțiva ani, cu vulnerabilități mai mari legate de datorii și rezerve mai mici. „Această criză trebuie să fie un catalizator pentru ca acționarii FMI să regândească modul în care Fondul sprijină țările vulnerabile”, a declarat Svenstrup, adăugând că țările ar trebui să se angajeze în reforme mai ambițioase dacă primesc fonduri noi.

În România, guvernul condus de prim-ministrul Ilie Bolojan, împreună cu președintele Nicușor Dan, va trebui să navigheze cu atenție prin aceste provocări economice globale. Măsurile adoptate de guvernul de la București, în colaborare cu Banca Națională a României, vor fi cruciale pentru a proteja economia țării de efectele crizei globale. Situația din economia europeană, cu statele vecine confruntate cu probleme, va pune presiune pe decidenții politici români.