Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a decis marți retragerea licenței de emisie pentru postul de televiziune Realitatea Plus. Decizia a fost luată din cauza amenzilor neplătite, acumulate în anul 2024. Președintele CNA, Valentin Jucan, a confirmat pentru surse că măsura este executorie.

Există un număr de 28 de amenzi, ce însumează 605.000 de lei. Jucan a mai adăugat că, deși s-au primit plăți în timpul ședinței, acest lucru nu schimbă faptul că legea a fost încălcată. Postul își va înceta emisia după ce decizia va fi redactată și trimisă operatorilor de cablu.

Retragerea licenței, consecința neachitării amenzilor

CNA a retras de asemenea licența postului de radio Gold FM, controlat de familia lui Cozmin Gușă. Motivul invocat de Jucan este același: neplata amenzilor. Legea Audiovizualului prevede că CNA poate retrage licența unei televiziuni sau unui radio dacă acestea nu achită amenzile în termen de șase luni de la aplicare.

Forul audiovizual a analizat în ședința publică situația amenzilor neplătite ale posturilor de televiziune din România. În urma raportului prezentat, s-a constatat că Realitatea Plus are numeroase amenzi restante din anul curent. Totuși, conform informațiilor prezentate în ședință, postul își achitase amenzile pentru anul 2025. Realitatea Plus este cunoscută ca televiziunea cu cele mai multe amenzi din ultimii ani.

Legături cu finanțatori și investigații

Realitatea Plus este controlată de Maricel Păcuraru. Acesta a fost identificat ca finanțator al campaniei AUR. În martie, Direcția Antifraudă din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) a anunțat că a găsit indicii de fraudare a bugetului de stat în cadrul grupului de firme din jurul Realitatea Plus. Inspectorii acuză utilizarea unor „circuite artificiale” menite să evite plata taxelor și să protejeze activele.

Maricel Păcuraru a fost condamnat inițial pentru spălare de bani și complicitate la abuz în serviciu în dosarul ”Poșta Română”. Însă, Curtea de Apel București a respins, definitiv, la finalul lunii mai 2025, contestația formulată de DNA și a menținut sentința de anulare a condamnării. Motivul invocat a fost că infracțiunea de abuz în serviciu prin încălcarea de legislație secundară a fost dezincriminată.