Australia se confruntă cu o întrebare dificilă după aproape două luni de aplicare a uneia dintre cele mai stricte reglementări din lume privind accesul minorilor la rețele sociale. În decembrie 2022, guvernul a decis să impună restricții dure, precum interdicția de a crea conturi pentru utilizatorii sub 16 ani pe platforme precum TikTok, Instagram sau Snapchat. În ciuda aşteptărilor, rezultatele par să fie mai diverse și mai complicate decât s-ar fi sperat inițial, iar discuția privind eficiența acestor măsuri devine tot mai acerbă.

### Rexestricțiile: realitate sau iluzii?

Potrivit autorităților australiene, peste 4,7 milioane de conturi ale adolescenților sub 16 ani au fost închise cu ajutorul sistemelor automate și echipamentelor de verificare a vârstei introduse odată cu legea. Aceste cifre păreau să semnaleze o victorie clară în lupta pentru protejarea tinerilor, însă experții avertizează că de fapt, numărul de conturi închise nu se traduce în neapărat și într-un efect real de reducere a accesului copilului la mediul online. Ei susțin că mulți adolescenți dețin mai multe conturi, navighează pe platforme diferite și găsesc rapid metode de a ocoli restricțiile. Timothy Koskie, profesor la Universitatea din Sydney, atrage atenția că numărul de conturi închise nu reflectă întotdeauna câți copii unici sunt afectați, iar comportamentele riscante nu neapărat au diminuat, ci doar s-au mutat dintr-un colțișor în altul al internetului.

De aceea, specialiștii pun întrebări despre succesul real al legii. Închiderile de conturi pot fi, de multe ori, doar o soluție temporară, în timp ce tinerii devin mai iscusiți în a camufla prezența lor în mediul virtual, câștigând o egalitate de șanse în fața algoritmilor de verificare.

### Comoara portițelor’s

Un exemplu ilustrativ vine din experiența unui adolescent în vârstă de 13 ani, care a reușit să păcălească sistemul automat de recunoaștere facială pentru a trece de blocajele stabilite de lege și să obțină acces la Snapchat. În discuțiile sale, Asher povestește că padere pe înțelepciunea părinților sau pe fragilitatea tehnologiei, fiind conștient că orice barieră poate fi ocolită cu ușurință. El afirmă cu un ton cinic că, atunci când se închide o poartă, apare alta, și că soluțiile legislative nu pot ține pasul cu ingeniozitatea tinerilor adaptabili la orice restricție.

Această situație ridică întrebări importante despre cât de eficiente chiar pot fi aceste măsuri la nivel de prevenție reală. Pe de altă parte, părinții implică tot mai mult în supravegherea online a copiilor, dar și ajutoarele tehnologice trebuie să fie însoțite de o educație adequată pentru a face față diversității de metode de evitare a restricțiilor.

### Implicații și perspective internaționale

Suntem martorii unui experiment social și legislativ care a atras atenția și în alte colțuri ale lumii. În Danemarca, de exemplu, se face deja analiza unor măsuri similare, în timp ce autoritățile din Australia avertizează asupra riscului unui “om cu mai multe fețe” al protecției. Profesorul Kathryn Modecki, de la Universitatea din Vest, subliniază că astfel de legi pot crea o falsa senzație de siguranță, în timp ce copiii, mai secretoși, își pot dezvolta și mai mult comportamente riscante și evitarea confruntărilor directe cu părinții sau autoritățile.

Este încă devreme pentru a trage concluzii ferme, iar cercetările ar trebui să dureze mai mult pentru a evalua impactul real asupra comportamentului și a protecției minorilor. O posibilă analiză a impactului acestor restricții va veni abia după câteva luni, când se va vedea dacă ele au funcționat ca un filtru eficient sau doar au mutat problema în alte zone ale internetului, mai greu de monitorizat.

Așteptările asupra viitorului acestor măsuri sunt încă nedefinite, însă evoluțiile recente arată clar că protejarea minorilor în mediul digital rămâne o provocare complexă, care necesită soluții mai solide, combinate cu educație și conștientizare. În lumea foarte dinamică a tehnologiei, limitele legale trebuie să țină pasul cu ingeniozitatea tinerilor și cu dinamica internetului, altfel riscă să fie doar un semn de bunăvoință fără efect real.