Bucureștiul ia în calcul crearea unei rețele de adăposturi climatice pentru protecția locuitorilor în fața valurilor extreme de temperatură

În contextul schimbărilor climatice agresive, tot mai mulți oficiali și experți în domeniu avertizează asupra necesității de a pune la dispoziție măsuri concrete pentru protejarea sănătății cetățenilor. În Capitală, o inițiativă ce vizează crearea unei rețele de adăposturi climatice începe să prindă contur, fiind în procedură de consultare publică. Proiectul, inițiat de doi consilieri generali USR, propune utilizarea infrastructurii existente pentru a oferi locuitorilor un refugiu sigur în perioade cu valuri de căldură sau ger extrem, situat atât în spații interioare, cât și în zone verzi.

O soluție bazată pe infrastructura existentă și tehnologie digitală

Inițiatorii, consilierii USR Bogdan Sabo și Gabriela Dinu, susțin că această rețea ar putea fi implementată fără costuri majore suplimentare, folosind resursele deja disponibile în oraș. „Rețeaua va funcționa pe infrastructura existentă și va fi susținută digital, printr-o platformă interactivă cu hartă actualizată în timp real, care va indica locațiile disponibile pentru adăpost”, explică Sabo. Aceasta va include biblioteci, muzee, centre culturale, instituții publice, dar și parcuri și zone verzi, transformate în spații de protecție pentru populație.

Proiectul prevede un sistem de alertare și ghidare digitală, care să-i îndrepte pe cetățeni către cele mai apropiate adăposturi în caz de avertizare meteorologică, astfel încât accesul să fie cât mai facil, indiferent de moment. Cu o etapizare clară, autoritățile urmăresc ca, până în 2028, fiecare locuitor al Capitalei să fie la cel mult zece minute de un astfel de spațiu.

Contextul schimbărilor climatice și experiențele internaționale

Iniciativa vine într-un moment în care aşa-numitele valuri de căldură şi perioadele de ger extrem devin tot mai frecvente în București, impactul fiind resimțit în sistemele medicale și în viața de zi cu zi a cetățenilor, în special a celor vulnerabili. „Bucureștiul este tot mai vulnerabil în fața schimbărilor climatice. Valurile de căldură sau temperaturile extrem de scăzute nu mai sunt excepții, ci o realitate recurentă, cu impact direct asupra sănătății publice”, afirmă Sabo.

Urmând exemplul marilor orașe europene precum Barcelona, Madrid sau Londra, primăria caută să implementeze o rețea națională de adăposturi climatice. România, în cadrul unei coordonări internaționale și naționale, încearcă astfel să devanseze unele dintre cele mai dure provocări ale schimbărilor climatice, cu accent pe reducerea riscurilor pentru populație și prevenirea deceselor cauzate de temperaturile extreme.

O strategie de urbanism adaptată noilor realități

Finalizarea proiectului presupune integrarea a cel puțin 80 de astfel de adăposturi până la sfârșitul anului, o țintă ambițioasă, dar realistă în contextul unei strategii de urbanism adaptate noilor realități climatice. Gabriela Dinu menționează că aceste spații vor fi gândite nu doar ca refugii temporare, ci și ca părți integrante ale orașului, utilizabile de toți locuitorii, în special de cei vârstnici, copii și persoane vulnerabile.

„Folosind inteligent aceste spații publice, orașul poate deveni mai rezilient și mai uman, alineat cu standardele europene de adaptare la schimbările climatice”, adaugă co-inițiatoarea proiectului. Această inițiativă nu doar că vine ca răspuns punctual la provocările din prezent, ci aspiră să contureze pentru București un model de infrastructură verde și socială, capabil să răspundă unor situații extrem de diverse.

Pe măsură ce dezbaterea publică avansează și ideea câștigă sprijin, rămâne de văzut cum autoritățile vor reuși să implementeze această rețea în condițiile bugetare și logistice ale unui oraș cu provocări urbane complexe. Oricum, perspectiva unui București mai sigur, pregătit pentru schimbările climatice, începe să devină o prioritate pentru cei care doresc un oraș capabil să se adapteze și să protejeze sănătatea locuitorilor săi.