Europa Liberă România, o voce critică a democrației românești, își încetează activitatea după șapte ani de jurnalism de investigație. Redacția, care și-a reluat activitatea în 2019, va publica ultimul articol în martie 2026, lăsând în urmă un tezaur de peste 52.000 de materiale jurnalistice. Acesta a inclus anchete de impact, reportaje și interviuri care au abordat teme variate, de la corupție și siguranța națională până la adicții și influența străină.

Legi ale apărării și deficitul bugetar

Unul dintre domeniile în care Europa Liberă România a avut un impact semnificativ a fost cel al apărării naționale. În contextul războiului din Ucraina, redacția a atras atenția asupra necesității modernizării legislației militare. Generalul Gheorghiță Vlad, în primul său interviu ca șef al Statului Major al Apărării, a subliniat importanța unor noi legi pentru a asigura apărarea eficientă a țării. În urma eforturilor jurnalistice, Parlamentul a adoptat trei legi importante, dar două rămân încă în dezbatere.

În plan economic, redacția a investigat modul în care fondurile publice au fost gestionate. Articolele au scos la iveală un deficit bugetar crescut, alimentat, potrivit investigațiilor, de decizii guvernamentale deliberate. Cezar Amariei a dezvăluit utilizarea a 96 de miliarde de lei din fondul de rezervă bugetară, în timp ce Ionuț Benea a obținut documente clasificate care arătau că deficitul uriaș era cunoscut și asumat de guvernul condus de Marcel Ciolacu. Aceste dezvăluiri au dus la o plângere penală împotriva fostului premier.

Finanțarea partidelor și influența din umbră

O altă anchetă importantă a vizat finanțarea partidelor politice și modul în care banii publici sunt folosiți pentru cumpărarea de spațiu de promovare în presă. Investigarea a arătat modul în care partidele alocau sume masive către „presă și propagandă”, fără transparență în ceea ce privește destinația finală a acestor fonduri. PSD-ul a refuzat constant să facă publice contractele, în timp ce PNL a oferit doar informații parțiale. USR a fost singurul partid cu transparență totală în acest sens. Seria de articole a avut efecte, inclusiv elaborarea unui proiect de lege pentru limitarea cheltuielilor partidelor pentru publicitate.

Europa Liberă România a documentat, de asemenea, o serie de subiecte care au un impact direct asupra vieții cetățenilor. Printre acestea, se numără investigațiile legate de chirii ilegale ale parlamentarilor, de modul în care rețelele sociale au fost folosite pentru manipulare electorală sau de prezența Chinei în zone sensibile din România. Jurnaliștii au scos la iveală contracte cu firme chinezești pentru camere de supraveghere în unități militare și în alte instituții de stat.

Un alt caz de mare impact a fost cel al tinerii Lavinia Vlad, care a suferit arsuri grave și a cărei viață a fost pusă în pericol. Ancheta a scos la iveală problemele din sistemul medical, inclusiv avizarea ilegală a centrului pentru mari arși de la Spitalul Floreasca. De asemenea, a relatat despre tragedia de la Salina Praid, unde jurnalismul a forțat autoritățile să acționeze după ce inundația a dus la prăbușirea turismului și a afacerilor locale.

În cadrul investigațiilor asupra alegerilor anulate din 2024, redacția a reconstruit povestea lui Bogdan Peșchir, care a finanțat campania lui Călin Georgescu. Peșchir a fost trimis în judecată pentru coruperea alegătorilor, iar anchetatorii au confiscat șapte milioane de dolari din locuința acestuia.

Memorialul Revoluției Române, proiect care urmarea să prezinte portretele celor 1.166 de oameni uciși în 1989, va fi finalizat, chiar dacă Europa Liberă România își încetează activitatea.

În martie 2026, Europa Liberă România își închide porțile, dar arhiva cu cele 52.341 de articole rămâne accesibilă publicului.