Republica Moldova intenționează să renunțe la statutul de membru al Comunității Statelor Independente (CSI), inițiativă anunțată de oficialii de la Chișinău ca parte a unui proces de reevaluare a relației sale cu formatul post-sovietic. Vicepremierul și ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat recent că autoritățile de la Chișinău au demarat formal procedura de denunțare a trei dintre cele mai importante acorduri care stau la baza participării țării în CSI.

Un pas major în redefinirea politicii externe a Moldovei

Astfel, Moldova se îndreaptă spre o eventuală desprindere de una dintre cele mai vechi structuri regionale create după prăbușirea Uniunii Sovietice. În cadrul emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova, Popșoi a anunțat că documentele vor fi examinate, iar procesul oficial de denunțare va demara chiar la începutul noii sesiuni parlamentare, ceea ce sugerează o intenție fermă a guvernului de a redefini cadrul său politic și de securitate.

Decizia vine pe fondul unei intensificări a discuțiilor publice asupra statutului de membru în CSI, o organizație criticată uneori pentru lipsa de eficiență și pentru implicarea în ingineriile geopolitice ale Rusiei în spațiul post-sovietic. Rința de a părăsi CSI se aliniază cu un curent mai larg de reformă și orientare europeană a politicii externe moldovene, tot mai vocală în ultimii ani.

Context și motive pentru desprindere

De-a lungul ultimului deceniu, Moldova a fost învăluită în discuții aprinse privind viitorul său statut geopolitic, fiind prinsă între aspirațiile de integrare europeană și influența rusească în regiune. Măsurile concrete de la Chișinău, precum denunțarea acordurilor CSI, sunt interpretate de experți ca o mișcare de consolidare a identității europene și o încercare de a reduce dependența de blocul condus de Moscova.

Deciziile anunțate de oficiali moldoveni sunt, de asemenea, considerate un răspuns la evoluțiile din jur, în special în contextul războiului din Ucraina și al eforturilor Rusiei de a-și menține influența în regiune. În plus, această mutare are potențialul de a intensifica presiunile asupra Chișinăului din partea Kremlinului, care a susținut în trecut statutul special al unor entități și acorduri în spațiul ex-sovietic pentru a-și păstra influența.

Implicații politice și strategice

Demersul moldovenesc are implicații semnificative, atât din perspectivă diplomatică, cât și în ceea ce privește securitatea regională. Dacă denunțarea acelor trei acorduri va deveni oficială, Moldova va urma o cale diferită de Rusia, Belarus sau alte state membre ale CSI, care continuă să-și păstreze legăturile în formatul respectiv.

Deocamdată, guvernul de la Chișinău nu a făcut publice toate detaliile procesului, însă anunțul vicepremierului indică o intenție clară de a intensifica acest demers, în ciuda potențialelor reacții din partea Moscovei și a celorlalte state din CSI. În contextul politică internă, această decizie poate fi interpretată și ca o strategie de consolidare a sprijinului european, în special în secțiunile politice care promovează integrarea în Uniunea Europeană și apropierea de valorile occidentale.

Perspective și următorii pași

În timp ce procesul de denunțare urmează să fie formalizat în week-end-urile ce vor urma, toate indicii sugerează că Moldova va păși pe un drum mai independent din punct de vedere geopolitic. Rezultatele acestui demers vor fi monitorizate cu atenție atât de către partenerii occidentali, cât și de către Rusia, ce își păstrează atributele de influență în anumite segmente ale societății și ale elitei politice moldovene.

Pentru moment, Chişinăul pare decis să-și clarifice poziția în raport cu CSI și să-și reafirme angajamentul față de aspirațiile sale europene. Rămâne de văzut cum vor reacționa celelalte state membre ale CSI și dacă Moldova va reuși să-și respecte intențiile de a se distanța de această organizație, în condițiile în care, pe plan intern, dezbaterile privind calea de urmat continuă să fie intense.