O fosilă uimitoare, ce datează de acum 289 de milioane de ani, oferă o perspectivă fascinantă asupra evoluției reptilelor și a modului în care respirăm. Rămășițele unei mici reptile mumificate, Captorhinus aguti, au fost descoperite într-o peșteră din Oklahoma, SUA. Specimenul oferă detalii remarcabile despre viața timpurie pe uscat și despre strămoșii amfibiilor, reptilelor, păsărilor și mamiferelor.

O fereastră spre trecutul reptilelor

Descoperirea reprezintă o reușită majoră pentru paleontologie. Captorhinus aguti, o creatură de mici dimensiuni, asemănătoare unei șopârle, a trăit în perioada Permiană. Exemplarul este remarcabil de bine conservat, permițând oamenilor de știință să studieze oasele, pielea, cartilajul calcificat și chiar resturi de proteine, într-o structură tridimensională. Această descoperire depășește cu aproximativ 100 de milioane de ani cel mai vechi exemplu anterior de proteine fosilizate.

„Captorhinus este o creatură interesantă, asemănătoare unei șopârle, care este esențială pentru înțelegerea evoluției timpurii a amnioților”, a declarat Ethan Mooney, cercetător la Universitatea Harvard, coautor al studiului. El a fost student la Universitatea din Toronto când a început cercetările alături de profesorul Robert R. Reisz. Specimenul a fost descoperit într-un sistem de peșteri unic din apropierea orașului Richards Spur, Oklahoma, sit care găzduiește cea mai diversă colecție de vertebrate terestre cunoscută din Paleozoicul târziu.

Inovații în respirație și anatomie

Echipa de cercetare a utilizat tomografia computerizată cu neutroni (nCT) pentru a analiza interiorul rocii fără a deteriora fosila. Această metodă a dezvăluit detalii despre piele, sternul cartilaginos segmentat, coastele și o structură care conectează cutia toracică de centura scapulară. „Am început să văd toate aceste structuri înfășurate în jurul oaselor”, a explicat Mooney. „Erau foarte subțiri și texturate. Și, iată, era un strat frumos de piele în jurul trunchiului acestui animal.”

Studiul a scos la iveală și informații esențiale despre aparatul respirator al reptilei, care semăna cu cel al oamenilor, spre deosebire de sistemul de respirație al amfibiilor vremii respective. “Propunem ca sistemul găsit la Captorhinus să reprezinte condiția ancestrală pentru tipul de respirație asistată de coaste prezentă la reptilele, păsările și mamiferele actuale”, a explicat Reisz.

Un nou capitol în paleontologie

Documentul științific a permis echipei să reconstituie aparatul respirator al unui amniot timpuriu, unul care respira similar cu noi, în loc să folosească sistemul folosit de amfibieni în acea perioadă. „A fost un element revoluționar care a permis acestor animale să adopte un stil de viață mult mai activ”, a adăugat Mooney. Fosila este acum găzduită la Royal Ontario Museum din Toronto, fiind disponibilă pentru cercetările viitoare. Descoperirea este publicată în revista “Nature”.