Tensiune la a doua ședință a Comitetului pentru reforma legilor Justiției: implicare și controverse în rândul magistraților și societății civile

La doar câteva zile de la înființare, Comitetul pentru reforma legilor Justiției, instituit oficial la inițiativa Guvernului, a avut miercuri a doua întâlnire. Format din reprezentanți ai justiției, societății civile și experți în domeniu, acest organism are misiunea de a elabora propuneri pentru modificarea și modernizarea actelor normative din domeniul justiției. Însă, de la debut, discuțiile s-au purtat într-un climat încărcat de tensiune, semn că procesul de reformare nu va fi lipsit de controverse și dezbateri aprinse.

O întâlnire marcată de confruntări și divergențe de opinii

Potrivit surselor G4Media, la începutul ședinței participanții au pășit în sală cu așteptări diferite. În timp ce unii reprezentanți ai societății civile și judecători din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au fost gata să își exprime pozițiile, alții au reacționat cu reticență sau chiar cu retorică severă. Judecătorii, precum și reprezentanți ai organizațiilor profesionale, au venit cu intenția de a discuta constructiv, însă atmosfera a fost departe de a fi una relaxată.

Contextul se înscrie într-un an decisiv pentru justiția din România, în care controversele legate de reformă s-au intensificat. De la schimbările legislative propuse, ce vizează disciplinarea judecătorilor, până la modificări privind atribuțiile secțiilor speciale, toate acestea au alimentat dezbateri publice aprige și poziții divergente între susținători și contestatari ai noii direcții.

Reprezentanți ai societății civile și ai magistraților: “Este nevoie de dialog real”

Persoanele implicate în comitet nu s-au abținut să își exprime nemulțumirea față de modul în care s-au derulat unele faze ale întâlnirii. Dana Gârbovan, președinta Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, a declarat pentru G4Media: „Este nevoie de un dialog real, sincer, și de asumarea punctelor de vedere diverse. Dacă nu reușim să construim înțelegere și încredere, orice reformă va avea șanse minime de a fi implementată cu succes”.

De partea cealaltă, reprezentanții guvernamentali au insistat pe necesitatea apropierii de standardele europene și pe urgentarea procesului legislativ, considerând că actuala legislație necesită actualizare pentru a răspunde noilor provocări.

Reperul politic și riscurile unei reforme agitate

Premierul și miniștri implicați au subliniat că procesul trebuie să ducă la întărirea independenței justiției și la consolidarea statului de drept, însă opoziția din partea unor entități și membri ai societății civile rămâne un obstacol major. Criticii se tem că unele modificări ar putea limita independența judecătorilor sau ar putea fi folosite pentru a controla eventualele procese politice.

Reuniunea s-a încheiat fără un acord clar, iar discuțiile vor continua în următoarele săptămâni. În ciuda tensiunii manifeste, participanții au unanim recunoscut importanța acestei inițiative și necesitatea găsirii unor soluții care să răspundă atât cerințelor standardelor europene, cât și nevoilor reale ale sistemului judiciar.

Perspectivele pentru următorul nivel al dezbaterilor rămân în suspensie — însă cert este că reforma justiției în România este departe de a fi un proces simplu sau lipsit de riscuri. Cu fiecare pas, polarizarea pare să crească, iar eventualele compromisuri se anunță a fi dificil de realizat în contextul unui sistem captiv de interese divergente.