Prim-ministrul Ilie Bolojan a anunțat, în data de 29 iulie 2025, o reformă semnificativă a companiilor de stat, menită să optimizeze structurile de conducere și să reducă costurile. Proiectul de lege propus vizează reducierea numărului de membri din consiliile de administrație și diminuarea indemnizațiilor, în contextul eforturilor guvernamentale de eficientizare a cheltuielilor publice.

În cadrul acestei reforme, pentru companiile administrate în sistem unitar, cum ar fi Poșta Română, numărul membrilor din consiliile de administrație va scădea la maximum 3, față de 3-7 membri, cum se practică în prezent. Același lucru se va aplica și pentru companiile cu sistem dualist, precum Hidroelectrica, care vor avea cel mult 5 membri, în loc de 7.

Reducerea indemnizațiilor fixe și variabile este un alt aspect central al reformei. Conform noului act normativ, remunerația membrilor consiliului de administrație nu va putea depăși două ori media câștigului salarial mediu brut lunar, față de trei ori cât era permis anterior. Indemnizațiile pentru cei din consiliile de administrație variază, de exemplu, la Hidroelectrica, între 11.642 și 13.350 de lei, iar membrii directoratului pot câștiga 38.462 de lei.

Indemnizațiile vor fi corelate cu indicatorii-cheie de performanță, care vor avea o pondere mai mare în evaluarea membrilor consiliilor. Indicatorii financiari vor reprezenta 50-75% din total, înlocuind astfel o proporție mai mare de indicatori nefinanciari, care vor scădea la 25-50%.

Pentru cei care nu acceptă noul cadru de remunerare, proiectul prevede revocarea din funcție fără despăgubiri, întrucât autoritățile publice vor putea acționa rapid în aceste cazuri. Reformele propuse vizează și recrutarea directă a administratorilor, prin intermediul unor specialiști în resurse umane, asigurând astfel un proces de selecție mai transparent și profesional.

Aceste măsuri sunt parte dintr-o strategie mai amplă de restructurare a sectorului public. Prin reducerea numărului de membri din conducere și a cheltuielilor, autoritățile speră să restabilească încrederea în companiile de stat și să le facă mai eficiente. Dezbaterile pe marginea proiectului de lege sunt așteptate să continue, iar impactul acestor reforme asupra sectorului public va fi monitorizat cu atenție.