Universitatea de Medicină din Cluj-Napoca reacționează la propunerea guvernamentală de obligativitate pentru absolvenții de Medicină

Rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, Anca Dana Buzoianu, a venit cu o poziție clară în privința propunerii lansate recent de către ministrul Ilie Bolojan privind condiționarea obligativității de a profesa în România pentru medicii tineri. În contextul recentelor declarații ale premierului despre un posibil contract de angajare obligatoriu pentru absolvenții de medicină cu studii finanțate din bugetul public, reprezentanta universității a evidențiat complexitatea și sensibilitatea acestei idei.

Debate privind obligativitatea profesiei pentru medicii proaspăt absolvenți

Guvernul României caută soluții pentru a contracara deficitul acut de medici în cadrul sistemului de sănătate, uneori criticat pentru lipsă de personal în zonele rurale sau în specializările mai puțin atractive. În acest sens, premierul Ilie Bolojan a sugerat în declarații recente că absolvenții de medicină, ale căror studii sunt finanțate de stat, ar putea fi obligați să petreacă câțiva ani de muncă în țară, ca o modalitate de garantare a întoarcerii investiției și de revitalizare a sistemului de sănătate.

Proiectul, de natură controversată, a fost primit cu rezerve din partea comunității academice. Anca Dana Buzoianu a explicat pentru Edupedu.ro că astfel de măsuri trebuie analizate cu foarte multă prudență și că orice inițiativă de acest fel trebuie să fie însoțită de consultări ample cu reprezentanții universităților, medicilor tineri și specialiștilor în dreptul muncii. „Această propunere este problematică și trebuie discutată în contextul general al politicilor de sănătate și educație, precum și al drepturilor și libertăților individuale.”

Impactul asupra tinerilor medici și asupra universităților de profil

Pentru tinerii medici, această posibilă obligație ar putea crea nesiguranță și frustrare, dat fiind faptul că, după mulți ani de studiu și efort, aceștia se pot simți constrânși într-un mod care le limitează libertatea de a alege unde să-și desfășoare activitatea. De altfel, în ultimii ani, aproape 30% dintre absolvenții de medicină din țară au ales să plece în străinătate pentru a-și începe cariera, atras de condițiile mai bune și de salariile mai generoase.

Reprezentanta universității din Cluj-Napoca a încercat să sublinieze și importanța unui cadre legislative clare, care să protejeze drepturile tinerilor medicii, dar și să asigure o distribuție echitabilă a personalului medical în întreaga țară. „Obligativitatea, dacă nu este bine gândită și echilibrată, riscă să descurajeze tinerii din domeniu, în loc să-i stimuleze să rămână în țară și să activeze în zonele defavorizate.”

Contextul deficitului de medici și inițiativele guvernamentale

Medicina românească se confruntă cu una dintre cele mai grave crize de personal din ultimele decenii. Conform raportărilor oficiale, în unele regiuni rurale sau în specializări precum Medicina de familie, numărul medicilor este insuficient pentru a acoperi nevoile populației. În ultimii ani, autoritățile au încercat să stimuleze rămânerea medicilor tineri prin diverse măsuri — facilități fiscale, salarii competitive, programe de perfecționare — însă deficitul persistă.

Inițiativa guvernamentală de a introduce obligația profesiei în schimbul finanțării publice a stârnit dezbateri. Susținătorii argumentează că aceasta ar putea fi o soluție pentru stabilizarea sistemului și pentru reducerea exodului medicilor, în timp ce o parte din mediul academic și profesioniștii din domeniu avertizează asupra riscurilor de a descuraja tinerii absolvenți și de a afecta calitatea profesională.

În noile context, universitatea din Cluj-Napoca, ca instituție de învățământ de prestigiu, continuă să promoveze ideea de echilibru între nevoile sistemului de sănătate și drepturile tinerilor medici, în speranța că se vor găsi soluții care să nu compromită valorile fundamental ale profesiei medicale. Ultimele evoluții indică faptul că dialogul va fi esențial în conturarea unui cadru legislativ echitabil și eficient, menit să susțină atât sistemul de sănătate, cât și tinerii specialiști.