Inteligența artificială a devenit o componentă integrată în procesul de recrutare, aliniind automatizarea cu nevoia de eficiență și rapiditate. În timp ce aceste tehnologii promit o potrivire optimă între candidați și angajatori, realitatea indică un fenomen diferit: procesul devine mai opac, iar rezultatele sunt mai puțin satisfăcătoare decât în trecut. Astfel, impactul AI asupra selecției forței de muncă trebuie analizat în contextul recentelor evoluții și studiilor.

În America de Nord, datele recente arată că peste jumătate dintre companii au utilizat inteligența artificială în recrutare în 2025. În același timp, o treime dintre utilizatorii ChatGPT au apelat la aceste platforme pentru a aplica la locuri de muncă. Paradoxal, deși AI facilitează procesul, șansele de angajare au scăzut, iar transparența a fost compromisă, scrie CNN.

Când candidații depun aplicații asistate de AI, diferențele dintre aceștia devin dificil de identificat. Conform unui studiu al Dartmouth și Princeton, scrisorile de intenție au devenit mai lungi și mai bine structurate, dar angajatorii le acordă mai puțină importanță. Limbajul standardizat și lipsa elementelor personale reduc originalitatea. Ca urmare, rata de angajare și salariile de start au înregistrat scăderi, iar companiile devin mai prudențe în procesul decizional.

Interviurile cu algoritmi devin o practică tot mai răspândită. În prezent, peste jumătate dintre candidați au trecut prin astfel de interviuri, mai ales în format asincron, generat automat. Aceste sisteme, deși susțin eliminarea subiectivismului, pot prelua și amplifica prejudecățile existente. Criterii precum expresiile faciale sau ritmul vorbirii pot genera discriminări inaccuracies. Lipsa unei interacțiuni umane afectează însă calitatea evaluării și starea de încredere a candidaților în proces.

Se evidențiază un „cerc vicios” în utilizarea AI în recrutare. Candidații folosesc platforme pentru a aplica rapid, companiile implementează AI pentru a filtra rapid, iar rezultatul este o experiență de angajare mai impersonală și frustrantă. În pofida acestor dificultăți, piața soluțiilor de recrutare bazate pe AI continuă să crească, fiind estimată la peste trei miliarde de dolari.

Utilizarea excesivă a AI în recrutare ridică probleme precum dificultăți în identificarea talentelor valoroase și percepții de dezumanizare. În același timp, profesioniștii cu abilități mai slabe în domeniu pot fi excluși din proces. În acest context, experiența utilizatorilor și echilibrul între tehnologie și judecată umană devin teme centrale.

Pe termen lung, modul în care tehnologia este implementată va determina dacă va contribui la îmbunătățirea procesului de recrutare sau dacă îl va face mai rigid și mai opac. Monitorizarea evoluțiilor și informarea continuă rămân esențiale pentru adaptarea în fața acestor schimbări.