România intră în recesiune tehnică: Impactul asupra economiei și populației

Economia României a intrat oficial în recesiune tehnică, după ce Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat o scădere a Produsului Intern Brut (PIB) pe două trimestre consecutive. Conform datelor recent publicate, PIB-ul a înregistrat o contracție de 1,9% în ultimele trei luni din 2023, după o scădere de 0,2% în trimestrul anterior. Aceste cifre ridică semne de întrebare cu privire la viitorul economiei și la modul în care recesiunea va afecta în mod real populația.

Semnal statistic sau declin resimțit?

Iulian Stănescu, sociolog la Institutul de Cercetare a Calității Vieții, subliniază că recesiunea tehnică reprezintă un semnal statistic, nu neapărat o stare resimțită de populație. „Recesiunea propriu-zisă este ceea ce simt oamenii în buzunare”, explică Stănescu, evidențiind diferența dintre o scădere temporară a PIB-ului și o perioadă extinsă de declin economic. O recesiune profundă implică nu doar o cădere a PIB-ului, ci și creșterea șomajului, inflația ridicată și diminuarea veniturilor reale.

Pentru moment, majoritatea cetățenilor nu simt o scădere substanțială a veniturilor, dar există temeri că acest sentiment se va schimba. „Rămâne de văzut dacă recesiunea tehnică se va transforma într-o recesiune propriu-zisă”, adaugă Stănescu, subliniind că inflația de aproape 10% și scăderea câștigului salarial mediu net cu 4,5% pot fi semne de alarmă.

Cauzele recesiunii: Consum precar și demografie îmbătrânită

Un factor esențial care contribuie la scăderea PIB-ului este consumul, direct legat de puterea de cumpărare a populației. România se confruntă cu o îmbătrânire a populației, ceea ce pe termen lung poate reduce numărul de persoane active în câmpul muncii și, implicit, contribuția acestora la formarea PIB-ului. Stănescu subliniază că deși imigrația a compensat parțial scăderea numărului de locuitori, consumul imigranților este, în general, inferior celui al populației rezidente.

Un alt aspect important este modelul economic adoptat în ultimul deceniu, care s-a bazat pe împrumuturi masive și fonduri europene. Această abordare a dus la creșterea datoriilor publice, în timp ce investițiile în sectoare productive au rămas reduse. „Investițiile în domenii care nu generează productivitate creează un dezechilibru major în economie”, afirmă Stănescu.

Aceleași întrebări: Cum reacționează autoritățile?

Reacția oficialilor la aceste vești nu a întârziat să apară. Autoritățile folosesc termenul de „recesiune tehnică” pentru a menține încrederea investitorilor și a consumatorilor. Stănescu explică: „Reducerea simultană a investițiilor și consumului poate accelera declinul economic”. Una dintre temerile autorităților este că această încercare de a minimaliza impactul unei recesiuni tehnice va încuraja o reacție negativă în rândul consumatorilor.

„Este evident că economia nu se îndreaptă în direcția dorită și întrebarea este dacă ne aflăm deja într-o recesiune profundă”, conchide expertul. Consecințele unei recesiuni resimțite ar putea include nu doar stagnarea economică, ci și o scădere accentuată a nivelului de trai pentru multe familii românești.

În fața incertitudinilor economice, rămâne de văzut cum se va adapta România la aceste schimbări și ce strategii va implementa pentru a contracara efectele negative asupra cetățenilor și economiei.