ÎCCJ va sesiza instituțiile europene după decizia CCR privind pensiile speciale

Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), a anunțat astăzi că instanța supremă va sesiza „instituțiile europene competente” cu privire la modificările aduse pensiilor speciale ale magistraților, care au fost declarate constituționale de către Curtea Constituțională a României. Aceasta reacție vine la scurt timp după ce CCR a stabilit legalitatea unei legi care reduce pensiile și crește vârsta de pensionare pentru judecători.

Savonea a afirmat că „Înalta Curte de Casație și Justiție a parcurs toate demersurile legale disponibile în plan intern pentru apărarea independenței magistraților”. Declarațiile oficialei sugerează o preocupare profundă față de implicațiile pe termen lung ale acestei hotărâri, subliniind că „slăbirea standardelor de protecție constituțională este profund îngrijorătoare”.

Independența justiției pusă în pericol

„Independența justiției reprezintă un principiu fundamental, iar ICCJ va acționa prin toate mijloacele legale și instituționale pentru a o apăra”, a completat Lia Savonea. Președinta ÎCCJ a subliniat, de asemenea, că demersurile sale vor include sesizări către instituțiile europene, un mesaj clar care ar putea crește tensiunile între sistemul judiciar și autoritățile politice.

Această decizie a CCR a generat o reacție bruscă din partea organizațiilor profesionale ale magistraților și a unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Un judecător din CSM a comentat în mod dramatic că „democrația a murit”, semnalând astfel o criză de încredere în capacitatea actualului sistem de a proteja drepturile fundamentale ale judecătorilor.

Semne de diviziune în viața politică

Reacțiile politice au fost diametral opuse. Nicușor Dan, primarul Capitalei, a apreciat decizia CCR drept „un gest de echitate așteptat de societate”, poziționându-se astfel în favoarea deciziilor de reformă în sectorul judiciar. De cealaltă parte, premierul Ilie Bolojan a subliniat că se vor face demersuri pentru recuperarea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), lăsând să se înțeleagă că administrația va face tot posibilul pentru a susține reformele.

Această divergență de opinii între autorități reflectă o polarizare crescândă pe scena politică românească, afectând abilitatea statului de a acționa în concert pentru reforme eficiente în domeniul justiției.

Reacții internaționale așteptate

Pe fundalul acestor tensiuni interne, apar tot mai multe întrebări legate de reacțiile internaționale. Analizând contextul european, specialiștii anticipează o reacție din partea organizațiilor care promovează statul de drept. Măsurile adoptate de ÎCCJ sunt considerate o inițiativă importantă care ar putea atrage atenția Comisiei Europene și a altor instituții internaționale.

Astfel, implicațiile pe termen lung ale acestei situații sunt încă neclare, dar clarificările de la nivel european ar putea influența în mod semnificativ viitorul sistemului judiciar din România. Multe voci susțin că astfel de demersuri sunt esențiale pentru menținerea unei justiții independente și eficace, esențiale într-o societate democratică.

Mediul public și instituțiile de justiție se află într-un moment critic, iar reacțiile viitoare ale autorităților de coordonare din Uniunea Europeană vor fi monitorizate cu atenție. Scenariile posibile variază de la sancțiuni politice și financiare la feedback constructiv care ar putea ajuta la remedierea crizelor existente.