Creșterea alarmantă a mortalității infantile în România: cel mai înalt nivel din ultimele decenii

Rata mortalității infantile din România a atins un nou prag îngrijorător în anul 2024, marcând cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani. Potrivit unui raport recent al organizației Salvați Copiii, acest indicator esențial al sănătății populației a crescut de la 5,6 la 6,6 decese la mia de copii născuți vii, o evoluție cu impact semnificativ asupra sistemului de sănătate și asupra familiilor din întreaga țară.

Este un semnal clar că situația nu doar că s-a deteriorat, ci cere intervenții urgente din partea autorităților pentru a identifica cauzele și a implementa măsuri eficiente. În special în județele cu infrastructură medicală deficitară sau resurse insuficiente, această creștere devine o tragedie umană, cu impact profund asupra comunităților locale.

Județul Mureș în lumina reflectoarelor: o situație dramatică

Analiza datelor indică faptul că județul Mureș a avut cel mai trist record în 2024, fiind județul cu cea mai mare rată a mortalității infantile. În acest județ, procentul a depășit cu mult media națională, contribuind la trendul alarmant ce pare să se generalizeze pe întreg teritoriul țării. Cauzele acestei situații grave sunt multiple, incluzând atât condițiile precare ale infrastructurii medicale, cât și factorii socio-economici, precum sărăcia extremă, accesul limitat la servicii de sănătate și nivelul ridicat al mortalității materne, care influențează direct și mortalitatea infantilă.

Specialiștii atrag atenția că în astfel de condiții, sănătatea mamelor și accesul la servicii medicale de calitate devin critice pentru reducerea pierderilor de vieți tinere. Această situație este cu atât mai îngrijorătoare cu cât, instituțional, eforturile în domeniu au fost în ultimii ani insuficiente pentru a adresa aceste disparități severe.

Factori contribuabili și frontiere ale intervenției

Factori precum accesul limitat la servicii medicale prenatal și postnatal, lipsa serviciilor de urgență în zonele rurale și nivelul scăzut de educație în sănătate reprezintă obstacole majore în reducerea mortalității infantile. În plus, problemele socio-economice, precum locuințele insalubre, alimentația precară și educația insuficientă, agravează situația și complică eforturile de intervenție.

Autoritățile și organizațiile non-guvernamentale solicită introducerea unor măsuri concrete și un impuls mai mare pentru o reformă în sistemul de sănătate maternală și infantilă. “Este nevoie de politici sănătoase și consistente, investind în infrastructură, formare profesională și campanii de conștientizare pentru părinți”, afirmă reprezentanții Salvați Copiii, subliniind că doar astfel se poate spera la o reducere reală a acestei mortalități.

Perspective și măsuri pentru viitor

În ciuda acestor provocări, autoritățile promit acțiuni concrete. Programul național de sănătate, investițiile în infrastructură și creșterea numărului de medici specialiști în zonele rurale sunt printre măsurile anunțate pentru anul viitor. Cu toate acestea, cei din domeniul sănătății atrag atenția că schimbările nu pot fi doar de natură administrativă, ci trebuie să fie sustenabile și să vizeze în mod direct nevoile comunităților vulnerabile.

Pe termen lung, îmbunătățirea ratei mortalității infantile va depinde în mare măsură de eforturile de prevenție, educație și acces la servicii medicale de calitate, dar și de reducerea inegalităților socio-economice. Până atunci, familiile din județele cele mai afectate continuă să trăiască cu griji și speranța că timpul de reacție al societății și al autorităților va fi unul mai prompt și eficient.

În concluzie, scumpirea acestei statistici tragice lansează un semnal de alarmă și atrage atenția asupra unei probleme care, dacă nu va fi abordată cu seriozitate, riscă să devină o altă pagină neagră a sănătății publice din România. În timp ce autoritățile pregătesc planuri și strategii, realitatea dură a terenului cere acțiuni concrete și imediate pentru a salva vieți în cele mai fragede și vulnerabile etape ale vieții.