Impactul izolării termice în București: reducerea consumului de energie și apariția sindromului clădirilor bolnave

Reabilitarea termică a blocurilor din Capitală a avut ca rezultat scăderea consumului de energie, însă a adus și efecte neașteptate asupra sănătății locatarilor. Un raport al Platformei pentru Mediu București, intitulat „Starea Mediului București 2025”, arată că peste 20% dintre rezidenți se confruntă cu simptome precum iritații, cefalee, oboseală sau dificultăți respiratorii, fără a fi identificate cauze clare, fiind asociate sindromului „clădirilor bolnave”.

În ultimii ani, eficiența energetică a clădirilor a devenit o prioritate, mai ales în contextul angajamentelor politicilor de mediu ale Uniunii Europene. La nivel național, programelor de finanțare pentru reabilitare termică le sunt beneficiari primăriile de sector din București.

Conform Strategiei de Dezvoltare Urbană a Capitalei, în 2019, doar 3.350 din cele peste 10.700 de imobile rezidențiale erau finalizate în procesul de reabilitare. În 2024, statisticile oficiale menționează peste 11.000 de imobile în reabilitare, dintre care aproape 4.600 au fost finalizate. Totuși, există probleme cu consistența datelor, deoarece termenul „imobil” poate semnifica atât o scară de bloc, cât și o întreagă clădire. Lipsesc, de asemenea, informații detaliate pentru Sectorul 5.

De ce apar problemele sănătății în blocurile reabilitate termic?
Raportul evidențiază că majoritatea lucrărilor au folosit polistiren și ferestre termopan. Deși această izolație reduce pierderile de căldură, lipsa modernizării sistemelor de ventilare a dus la acumularea poluanților în aerul interior.

Polistirenul, materialul cel mai frecvent utilizat, degajă în aer o substanță numită stiren. Acest compus organic volatil, utilizat în industria plasticului, se eliberează atât în timpul fabricării, cât și odată cu degradarea izolației.

Expunerea pe termen lung la stiren poate provoca iritații oculare și respiratorii, dureri de cap, oboseală și, uneori, tulburări neurologice. Organizația Mondială a Sănătății l-a clasificat drept „posibil cancerigen pentru oameni” (grupa 2B). În spații închise și slab ventilate, efectele acestei substanțe sunt amplificate, fiind o problemă frecvent întâlnită în blocurile reabilitate din București.

Studiul indică faptul că multe dintre clădirile reabilitate au fost afectate de sindromul „clădirilor bolnave”. Acest termen se referă la situațiile în care peste 20% dintre locatari experimentează disconfort, precum iritații, somnolență, uscarea mucoaselor, rinită, cefalee sau intoleranță la mirosuri, toate aceste simptome apărând fără o cauză medicală clară.

Un alt studiu realizat între 2008 și 2015 de Centrul de Cercetare și Monitorizare a Mediului și Sănătății a confirmat că apartamentele din blocurile reabilitate se confruntă frecvent cu probleme de ventilație și acumulare de poluanți interior. În esență, eficiența energetică a fost însoțită de un „revers al medaliei”: sănătatea locatarilor are de suferit.

Așadar, în timp ce reabilitarea termică contribuie la economisirea energiei, a fost însoțită de riscuri pentru sănătate. Este nevoie de măsuri pentru modernizarea sistemelor de ventilație și pentru utilizarea unor materiale mai sigure, pentru a proteja atât mediul, cât și bunăstarea residenceților din București.



Sursa articol