Creșterea numărului atacurilor informatice care utilizează inteligența artificială avansată reprezintă o provocare majoră pentru securitatea cibernetică globală. În 2025, acest tip de fraude digitale a înregistrat o creștere de aproximativ 180%, semnalând o evoluție alarmantă în domeniul criminalității cibernetice. România nu face excepție, fiind printre statele în care fenomenul s-a intensificat semnificativ, conform datelor unei platforme internaționale specializate.

Din ce în ce mai mulți infractori online adoptă strategii sofisticate pentru a manipula victimele, dezvoltând identități false și tehnici greu de detectat, scrie pe Știrile Pro TV. În același timp, au apărut aplicații menite să ajute utilizatorii să recunoască mai ușor imaginile sau clipurile manipulate digital, în special cele generate prin tehnici deepfake.

Creșterea conținutului deepfake și poziția României în Europa

Fraudele informatice devin tot mai complexe, combinând algoritmi AI cu sisteme automate care pot executa atacuri fără intervention umană. Datele furnizate de platforma de securitate digitală arată o creștere de 145% a conținutului deepfake detectat în România în 2025, plasând țara pe locul al șaptelea în Europa. În topul statelor cele mai afectate se află Bosnia și Herțegovina (588%), Macedonia de Nord (333%) și Cipru (320%).

Pentru a sprijini populația, o organizație neguvernamentală românească a lansat platforma „detectivulAI”. Acest instrument educațional oferă exemple diverse, autentice și falsificate, pentru a ajuta utilizatorii să învețe să identifice manipulările digitale. Un exemplu frecvent sunt scene cu muncitori, unde analiza dezvăluie mișcări nenaturale și deformări digitale.

De ce sunt dificil de identificat deepfake-urile: explicații ale experților

Experții în inteligență artificială avertizează că falsurile deepfake sunt greu de depistat chiar și de către specialiști. Imperfecțiunile precum fundaluri distorsionate sau elemente nefirești trec adesea neobservate, mai ales dacă conținutul exploatează emoțiile.

Testele pe platforma educațională arată că mulți utilizatori confundă imagini reale cu cele generate de AI, din cauza calității scăzute sau a contextului neașteptat. Acest fenomen contribuie la răspândirea dezinformării și afectează încrederea în materialele vizuale de pe internet.

Continutul deepfake circulă în rețele sociale, aplicații de întâlniri și în cazuri de escrocherii financiare. Reprezentanții organizațiilor de securitate avertizează asupra riscurilor de manipulare complexă și pierderi materiale severe.

România ocupă în prezent locul 16 în Europa în frecvența fraudelor informatice, un indicator îngrijorător pentru avansul criminalității cibernetice, dat fiind progresul rapid al AI în acest domeniu.

Concluzie

Fenomenul deepfake și criminalitatea cibernetică evoluează rapid, fiind esențială o informare continuă și monitorizare. În contextul digital actual, cunoașterea și utilizarea instrumentelor de verificare devin parte integrantă a protecției vulnerabilităților.