În inima Bucureștiului, Parcul Tineretului, unul dintre cele mai populare și frecventate spații verzi ale capitalei, se confruntă cu o situație critică privind sănătatea și siguranța arborilor. Un raport realizat recent, la solicitarea Asociației Parcul Natural București, aduce în lumină starea alarmantă a vegetației din parc și subliniază pericolul atât pentru copaci, cât și pentru vizitatori.

Starea actuală a pădurii urbane: un semnal de alarmă

Parcul Tineretului, creat în anii ’70 și extins pe aproape 80 de hectare, găzduiește peste 6.500 de arbori din 46 de specii diferite. Cu o vârstă medie de 50-60 de ani, aceștia sunt acum într-o stare de sănătate precară, fiind evaluați ca fiind în mare parte în stagnare sau în tranziție spre senescență. Studiul, realizat de peisagiști și arboriști, indică faptul că aproape 15% dintre arbori necesită intervenții speciale, în timp ce peste 5% prezintă un risc extrem pentru siguranța publică, fapt accentuat de condițiile nefavorabile din ultimii ani.

Factorii de stres și vulnerabilitățile enunțate de specialiști

Lipsa resurselor pentru întreținere și administrare, combinată cu efectele crizei climatice – veri din ce în ce mai calde și secetoase – și tăierile necontrolate, agravează starea de degradare a parcului. Solul compactat, erodiat și lipsit de viață, precum și prezența masivelor monospecie precum salcâm japonez sau pin negru, favorizează vulnerabilitatea întregii structuri a pădurii urbane. Situația este alarmantă, deoarece o parte dintre arbori reacționează lent la stres, dar cu efecte ireversibile pe termen lung.

Intervenții și planuri pentru redresare pe termen scurt și lung

Specialiștii recomandă măsuri urgente pentru siguranța vizitatorilor, precum eliminarea arborilor cu risc extrem, reducerea controlată a coroanei și refacerea alveolelor de plantare cu material organic. Astfel, pe un termen de doi ani, se intenționează revigorarea solului și replantarea speciilor reziliente, adaptate la condițiile dificile. În plus, propune implementarea unui sistem digital de gestionare, denumit „Registrul Verde”, care să inventarieze și să monitorizeze toate elementele vegetale și intervențiile necesare.

Pe plan pe termen lung, de cinci până la zece ani, raportul sugerează conservarea arborilor maturi valoroși, evitând tăierile radicale, și crearea unei zone funcționale împărțite între zone cu întreținere intensivă, zone tampon și spații naturalizate. Se analizează, de asemenea, introducerea de “zone de non-intervenție” și coridoare ecologice pentru biodiversitate, dar și reamenajarea peluzelor, în funcție de utilizare, pentru a combina siguranța și gestionarea economică.

Reconfigurarea peisajului urban în fața schimbărilor climatice

Specialiștii insistă pe faptul că vegetația trebuie tratată cu o abordare holistică, integrată pe toate planurile: arbori, arbuști și sol. O astfel de strategie va permite nu doar ameliorarea stării de sănătate a parcului, dar și adaptarea la schimbările climatice, transformând Parcul Tineretului într-un model de reziliență urbană.

Administrarea tradițională a parcurilor, bazată pe numărul de lucrări efectuate, nu mai este adecvată în contextul în care ecosistemele urbane devin din ce în ce mai sensibile. În acest sens, unul dintre cele mai importante pași vizează schimbarea mentalității și politicii publice, pentru ca natura să nu fie doar un decor estetic, ci un spațiu viu, sănătos și sigur pentru toate generațiile.

În plan concret, recentul proiect finanțat din fonduri europene propune intervenții pilote precum regenerarea arborilor afectați, plantări de specii reziliente și amenajarea unor zone de ploaie, dar și implicarea comunității în procesul de conservare și regenerare. În acest mod, Parcul Tineretului poate deveni nu doar un exemplu local, ci și un model pentru toate parcurile din Capitală, ilustrând în mod clar necesitatea de a ne adapta și de a proteja mediul urban în fața impactului imprevizibil al schimbărilor climatice.