Guvernul pregătește un nou pachet de măsuri economice menite să eficientizeze cheltuielile publice, cel mai recent fiind reducerea cu 10% a fondului de salarii în toate instituțiile de stat. Decizia, anunțată oficial de ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, miercuri, adaugă o latură tensionată procesului de restructurare bugetară, într-un context deja marcat de încercări contradictorii de adaptare la presiunile economice și financiare ale ultimei perioade.

### Guvernul își asumă responsabilitatea pentru reducerea fondurilor

Potrivit informațiilor transmise de ministru în cadrul unui interviu pentru postul de televiziune Antena 3, Executivul intenționează să-și asume răspunderea pentru această măsură, urmând ca până joia viitoare toate instituțiile publice să transmită ministerului de resort planurile concrete pentru reducerea salariilor cu 10%. Acest termen explicit indică o intenție fermă de a implementa rapid și coordonat schimbările, însă ridică și întrebări legate de modul în care vor fi gestionate ajustările în sistem, precum și impactul pe termen lung.

Deja, sindicatele și reprezentanții angajaților publici au fost luați prin surprindere, exprimând preocupări legate de efectele sociale ale măsurii. În timp ce guvernul susține că aceste reduceri sunt necesare pentru menținerea sustenabilității financiare a țării, criticii avertizează asupra riscului de afectare a calității serviciilor publice și a motivării cadrului angajat.

### Contextul economic și motivele deciziei

În ultima perioadă, economia României a fost supusă unui sir de provocări, de la creșterea inflației și scăderea puterii de cumpărare, până la incertitudini generate de situația geopolitică regională. În aceste condiții, Guvernul a fost nevoit să găsească soluții pentru a asigura fondurile necesare pentru funcționarea aparatelor de stat, inclusiv pentru sectorul apărării, sănătății și educației.

Reducerea fondului de salarii cu 10% este parte a unui set de măsuri de austeritate și ajustare bugetară, însă, dacă inițial s-a anunțat că nu vor fi tăieri în anumite categorii strategice, precum sănătatea și învățământul, această decizie pare să extindă disciplina financiară de la nivel central până în cele mai mici unități administrative. În condițiile în care salariile sunt deseori motivator principal pentru angajații din sectorul public, respectiva măsură a provocat deja controverse.

### Reacțiile și perspectivele

Reprezentanții sindicatelor și asociațiilor civice au criticat dur decizia, denunțând impactul negativ asupra salariilor și condițiilor de muncă ale angajaților. „Este o măsură care va duce inevitabil la scăderea nivelului de trai și la scăderea calității serviciilor publice”, a declarat joi președintele Confederației Naționale Sindicale din Moldova.

De partea cealaltă, ministrul Miruță a subliniat că aceste măsuri sunt temporare și menite să stabilizeze bugetele statului, promițând că dialogul cu sindicatele va fi menținut și pentru găsirea unor soluții avantajoase pentru ambele părți. În acest moment, nu sunt disponibile detalii despre modul în care vor fi efectuate reducerile, dacă vor viza toate categoriile de personal sau dacă anumite instituții vor avea limitări speciale.

Deși măsura a fost anunțată cu speranța de a contribui la echilibrarea finanțelor publice, impactul său real asupra muncitorilor și asupra funcționării instituțiilor publice va fi evident abia în următoarele luni. În rândul decidenților, se așteaptă să apară și alte propuneri pentru a compensa eventualele pierderi, însă în contextul actual de criză, orice soluție devine o provocare.

Pe măsură ce termenul limită se apropie, accentul va cădea pe modul în care guvernul va negocia cu sindicatele și pe reacțiile publicului, în condițiile în care orice reducere substantială a salariilor în sectorul public riscă să amplifice tensiunile sociale și să influențeze direct traiul de zi cu zi al românilor.