Sistemele de monitorizare a vitezei medii, o prioritate a autorităților pentru siguranța rutieră, devin tot mai răspândite în România, cu scopul declarat de a reduce numărul accidentelor rutiere. Noile radare, instalate pe anumite tronsoane de drum, funcționează urmărind viteza unui vehicul pe o distanță mai mare, și nu doar într-un punct anume, ca radarele clasice.

Cum funcționează „capcanele” de viteză medie

Sistemul detectează și înregistrează timpul și viteza unui autovehicul în două puncte diferite ale unui sector de drum. Ulterior, se calculează viteza medie a vehiculului pe distanța respectivă. Dacă viteza medie depășește limita legală, șoferul este sancționat. Aceste radare sunt adesea echipate cu camere video performante, capabile să captureze imagini clare ale vehiculelor, inclusiv numărul de înmatriculare și, uneori, chiar și fața șoferului. Sistemele sunt complet automatizate, eliminând necesitatea prezenței unui agent de poliție pentru a sancționa o contravenție.

Avantajele și dezavantajele monitorizării vitezei medii

Implementarea acestor sisteme de monitorizare a vitezei medii aduce cu sine o serie de avantaje. Unul dintre cele mai importante este descurajarea conducerii cu viteză excesivă pe distanțe mai mari, nu doar în zonele cu radare. Astfel, se speră la o reducere a riscului de accidente rutiere și a gravității acestora. Pe de altă parte, criticii subliniază că aceste sisteme pot fi percepute ca o modalitate de a genera venituri pentru stat, mai degrabă decât ca o măsură menită să îmbunătățească siguranța rutieră. De asemenea, există îngrijorări legate de respectarea confidențialității datelor personale ale șoferilor.

Reacțiile autorităților și ale societății civile

Autoritățile, inclusiv guvernul condus de prim-ministrul Ilie Bolojan, susțin cu fermitate aceste măsuri, subliniind importanța reducerii numărului de victime ale accidentelor rutiere. Nicușor Dan, actualul președinte al României, a declarat în trecut că susține proiecte care aduc siguranță și protecție cetățenilor. Societatea civilă are o abordare mai nuanțată, cu unele organizații exprimându-și rezervele cu privire la modul de implementare și la posibilele abuzuri. Partidul Social Democrat, condus de Marcel Ciolacu, nu a venit cu reacții pe acest subiect, în timp ce George Simion, liderul AUR, a criticat frecvent politicile guvernamentale în domeniul transporturilor, fără a aborda direct problema radarului. Călin Georgescu, candidat controversat, a criticat, de asemenea, modul de implementare al sistemelor de monitorizare. Mircea Geoană, fost secretar general NATO, nu a comentat public pe marginea acestui subiect.

Guvernul a anunțat că, până la sfârșitul anului 2026, vor fi instalate astfel de radare pe majoritatea drumurilor naționale și europene din România.