Chişinău ia în calcul reunirea cu România în cazul unei agresiuni din partea Rusiei

Tensiunile din regiunea Mării Negre și criza geopolitică din Estul Europei pun Republica Moldova în postura de a-și reevalua strategiile de securitate națională. În condițiile în care amenințările de natură militară ale Rusiei devin tot mai evidente și mai directe, autoritățile de la Chișinău nu exclud varianta unei reuniuni cu România, în stilul de după Primul Război Mondial, dacă situația devine pericol pentru suveranitatea și integritatea teritorială a statului.

Posibilitatea reunificării ca ultim resort în fața unui pericol major

Proaspătul ministru al Afacerilor Externe, vicepremierul Mihai Popșoi, a fost cel care a adus în discuție această ipoteză extrem de sensibilă. „Autoritățile de la Chișinău ar putea pune problema reunirii R. Moldova cu România, după modelul anului 1918, în cazul în care Federația Rusă s-ar apropia periculos de granițele noastre, amenințându-i suveranitatea și integritatea teritorială și punând în pericol viața cetățenilor”, a declarat Popșoi în cadrul unei conferințe de presă.

Această declarație reprezintă o indicație clară a seriozității preocupărilor Chişinăului legate de escaladarea tensiunilor din regiune. În ultimele luni, situația geopolitică s-a deteriorat semnificativ, mai ales după ce Rusia a intensificat acțiunile militare în Ucraina, iar fiecare mișcare pe flank-urile est-europene devine o mână de fier pe conștiința oficialilor moldoveni.

Contextul istoric și semnificația unei eventuale reunificări

Reunificarea din 1918, la finalul Primului Război Mondial, a fost un eveniment definitoriu pentru identitatea și apartenența Moldovei istorice, care a adus atunci Ţara Moldovei și Basarabia într-un singur stat în cadrul României Mari. În prezent, această idee revine în discuție, însă cu o semnificație diferită, având în vedere complexitatea situației actuale și riscurile implicate.

Pentru chișinău, această opțiune ar putea deveni o soluție de ultim resort în cazul unui conflict deschis și agitat la granița de est. În ultimii ani, experți și oficiali moldoveni au vorbit frecvent despre necesitatea consolidării relațiilor cu România, nu doar în plan economic și cultural, ci și ca garanție a securității, în fața amenințărilor rusofobe.

Perspectiva europeană și implicarea internațională

În același context, poziția Uniunii Europene și a NATO devine crucială. Moldova aspiră să devină stat candidat la Uniunea Europeană, iar acest lucru trebuie să fie susținut de un proiect european și de o condiționalitate clară de aderare, inclusiv în domeniul securității. În cazul unei agresiuni directe, reperele de alianță și sprijinul internațional ar putea fi deciziv pentru stabilitatea și integritatea Moldovei.

De altfel, oficialii europeni au reiterat, recent, neparticiparea la destabilizarea unor țări din vecinătate, dar și importanța dialogului și a soluțiilor diplomatice în rezolvarea conflictelor.

Care sunt următorii pași și riscurile implicate

Revenirea la ideea reunificării naționale, deși rămâne o eventualitate extrem de delicată, nu poate fi ignorată în calculul strategiei de apărare a Republicii Moldova. În timp ce guvernul de la Chișinău subliniază imperativul dialogului și al soluțiilor pașnice, în spatele scenei, planurile de apărare și cooperare regională sunt revizuite, pentru a face față oricăror scenarii.

În dificultatea sa, Chișinăul își caută și consolidarea interiorului, precum și sprijinul explicit al partenerilor externi, pentru a putea răspunde prompt și decisiv dacă va fi nevoie. În timp ce tensiunile din regiune se intensifică, principala frică rămâne ca un conflict major să nu ia amploare, iar eventualitatea reunificării cu România se află, pentru moment, pe lista măsurilor de ultimă instanță, menite să asigure stabilitatea și suveranitatea Moldovei în fața unei posibile agresiuni ruse.

În orice caz, incertitudinea persistă, iar evoluțiile din următoarele săptămâni vor fi decisive pentru modul în care Chișinăul și aliații săi vor naviga următoarea etapă a crizei regionale.