O mișcare de rezistență împotriva utilizării ChatGPT a luat amploare în Statele Unite, atrăgând atenția asupra unor posibile legături politice ale companiei dezvoltatoare, OpenAI. Campania, intitulată „QuitGPT”, critică implicările financiare ale CEO-ului OpenAI și ale soției sale în sprijinul mișcărilor extremiste și a administrației Trump, alimentând astfel tensiuni legate de etica și influența AI în societate.

### Controverse legate de finanțare și influențe politice

Organizatorii campaniei „QuitGPT” acuză că Greg Brockman, președintele OpenAI, și Diana Brockman, soția sa, ar fi donat câte 12,5 milioane de dolari fie direct, fie prin filiere de donații, către MAGA Inc., un super PAC asociat cu fostul președinte Donald Trump. Astfel de acuzații au provocat valuri de nemulțumire și suspiciuni în rândul utilizatorilor, amplificând temerile despre apropierea dintre tehnologie și politică de extremă dreaptă.

Pe lângă aceste acuzații, campania invocă utilizarea de către oficialii americani a unui instrument bazat pe ChatGPT-4 pentru verificarea CV-urilor, informație confirmată și într-un raport oficial al Departamentului pentru Securitate Internă. În acest context, criticii subliniază faptul că AI-ul, ce ar trebui să fie o tehnologie neutră și imparțială, riscă să fie folosit în scopuri de influență politică sau de supraveghere, sporind temerile publicului privind abuzurile posibile.

### Impactul social și reacțiile utilizatorilor

Reacțiile negative s-au răspândit rapid pe platforme precum Reddit și Instagram, unde utilizatori s-au angajat în campanii de refuz și de deconectare de la ChatGPT. Un exemplu emblematic este povestea dezvoltatorului de software din Singapore, Alfred Stephen, care a decis să renunțe la abonamentul ChatGPT Plus, justificând decizia ca fiind atât una tehnică, cât și morală. Într-un sondaj de feedback, acesta a adăugat mesajul „Nu susțineți regimul fascist”, reflectând frustrarea și dezamăgirea crescândă față de evoluția AI-ului și implicațiile politice ale acestuia.

Este clar că aceste acțiuni au un impact simbolic puternic. Pe platforme precum Instagram, o postare despre renunțarea la ChatGPT a strâns peste 36 de milioane de vizualizări și 1,3 milioane de aprecieri, în timp ce peste 17.000 de utilizatori s-au înscris în inițiativă. Sociologul Dana Fisher de la American University afirmă că astfel de campanii „rareori influențează comportamentul companiilor, cu excepția cazului în care ating o masă critică”, adăugând că „punctul de presiune real apare atunci când suficient de mulți oameni își folosesc banii pentru a-și exprima opinia politică”.

### O mișcare mai largă împotriva Big Tech

Mișcarea „QuitGPT” face parte dintr-un val mai amplu de proteste și dezabuzări față de influența marilor companii tech asupra societății și politicii. Profesorul Scott Galloway, de la Universitatea din New York, a lansat idee că retragerea sprijinului financiar și a abonamentelor ar putea diminua considerabil puterea acestor giganti tehnologici, combinând astfel revolta cetățenească cu un mecanism economic.

Galloway a creat și inițiativa „Resist and Unsubscribe”, încurajând utilizatorii să se dezaboneze de la serviciile Big Tech în luna februarie, ca formă de protest. Unul dintre inițiatori, care a preferat să rămână anonim, afirmă că scopul acțiunii merge dincolo de simplele renunțări: „Vrem ca întreaga industrie a inteligenței artificiale să se întrebe dacă poate sprijini autoritarismul fără consecințe”.

Deocamdată, mulți angajați ai OpenAI susțin că nu sunt informați despre această campanie, ceea ce ar putea reflecta o disensiune internă sau o lipsă de control asupra comunicării publice a companiei.

Pe fondul acestor evenimente, lumea tehnologică și societatea civilă se întreabă cât de mult vor mai putea influența utilizatorii activi și conștientizați deciziile companiilor de tehnologie în materie de etică și responsabilitate. În timp ce mișcarea „QuitGPT” își continuă propagarea, perspectiva unui impact concret și durabil rămâne incertă. Însă, o certitudine există: o ceată tot mai mare de utilizatori devine conștientă de responsabilitatea pe care o are în modelarea viitorului tehnologic al societății.