În Cuba, mii de deținuți sunt obligați să lucreze în condiții dure pentru a produce materiale precum cărbune și trabucuri, destinate principalmente piețelor europene. Potrivit unui raport publicat de o organizație care apără drepturile condamnaților și bazat pe documente oficiale cubaneze, precum și pe mărturii ale foștilor prizonieri, cel puțin 60.000 de deținuți, inclusiv opozanți politici, sunt forțați să lucreze într-o rețea cu peste 240 de zone de detenție, iar activitățile lor variază de la lucru în ferme, construcții, până la colectarea deșeurilor sau curățenia spitalelor și secțiilor de poliție.

Martorii denunță ture epuizante, intimidări și acte de violență, precum și condiții de muncă inumane, precum lipsa alimentației și a apei potabile, sau izolarea și agresiunea fizică pentru cei care protestează. Un fost deținut a declarat: „Ne obligă să muncim toată ziua în soare, cu puțină apă și fără mâncare. Cei care protestează sunt supuși izolării sau bătăilor”.

O altă fostă deținută a povestit despre „munca desculță pe câmpurile de trestie de zahăr, fără plată și fără demnitate”. Pe lângă pericolele pentru sănătate, lipsa echipamentelor și îngrijirii medicale au cauzat accidente grave.

Una dintre principalele activități este producția de cărbune de marabu, cea mai importantă pentru economie. Deținuții dorm pe baloți de paie aflați pe câmpuri și beau apă murdară din jgheaburi. În 2023, cărbunele de marabu a fost cel de-al șaselea cel mai exportat bun din Cuba, fiind destinat în special Spaniei, Portugaliei, Greciei, Italiei și Turciei.

De asemenea, în anumite închisori, precum cea de la Quivican, zeci de deținuți fabrică trabucuri pentru export sub supravegherea statului, muncind până la 15 ore pe zi și câștigând în jur de 6 euro lunar, comparativ cu 100 de euro pentru muncitorii civili.

Organizația de apărare susține că o mare parte din trabucurile cubaneze vândute pe piețele externe provin din închisori, fiind destinate în special pieței din Uniunea Europeană. Marjele de profit sunt foarte mari, aproape de 100%, ceea ce face ca această activitate să fie extrem de avantajoasă pentru guvern și distribuitorii internaționali, care profită indirect de pe urma muncii forțate a prizonierilor.

Această industrie este, de asemenea, profitabilă pentru distribuitorii și importatorii europeni, care beneficiază atât direct, cât și indirect, de efortul muncii prizonierilor cubanezi.



Sursa articol