PSD solicită explicații oficiale despre eliminarea României din lista de state pentru acord de dublă cetățenie de către Ucraina

Un subiect delicat a reapărut în actualitatea relațiilor bilaterale dintre România și Ucraina, după ce Partidul Social Democrat a cerut, miercuri, clarificări oficiale din partea instituțiilor cu atribuții în politica externă. În centrul controversei se află omiterea României de pe lista statelor pentru care Ucraina a reglementat acordul de dublă cetățenie, o inițiativă care a stârnit nemulțumiri și îngrijorări în rândul comunităților românești din Ucraina și nu numai.

Condiții de reglementare a cetățeniei în Ucraina și rolul României

Ucraina a făcut recent pași importanți pentru recunoașterea cetățeniei multiple, în special pentru comunitățile etnice românești din regiunea Cernăuți și alte zone cu populație românească semnificativă. În acest context, autoritățile ucrainene au publicat o listă de țări pentru care se permit acorduri de dublă cetățenie, facilitând astfel menținerea legăturilor culturale și personale.

Însă, surprinzător, România a fost omisă de pe această listă, fapt care a determinat principalele formațiuni politice din țară să reacționeze vehement. PSD, printr-un comunicat oficial, a solicitat explicații clare din partea Ministerului Afacerilor Externe și a altor instituții competente, pentru a clarifica motivele pentru care România nu figurează printre statele eligibile pentru acorduri de dublă cetățenie din partea Ucrainei.

Reacțiile politice și implicațiile diplomatice

“Partidul Social Democrat solicită instituțiilor cu atribuții în politica externă, Administrației Prezidențiale, Ministerului Afacerilor Externe și Guvernului, să clarifice urgent motivele pentru care România a fost omisă din lista statelor pentru care Ucraina a reglementat posibilitatea de a avea acord de dublă cetățenie,” se arată într-un comunicat al partidului.

Este o reacție pe care o consideră un semnal clar și explicit asupra importanței acestei chestiuni pentru comunitățile românești din Ucraina și pentru modul în care România gestionează relațiile cu vecinii săi estici. Există suspiciuni în cercurile diplomatice că această omisiune ar putea avea efecte negative asupra dialogului diplomatic și asupra protecției drepturilor românilor din Ucraina, în condițiile în care Ucraina încearcă să își consolideze legăturile cu diaspora și să avanseze în procesul de integrare europeană.

De altfel, această situație devine și un test pentru capacitatea diplomației române de a obține clarificări și de a negocia în condiții favorabile. În ultimele zile, oficialii români au avut discuții pe această temă, dar până în prezent nu s-a luat încă o poziție oficială clarificatoare din partea autorităților ucrainene.

Contextul istoric și geopolitic al acestui demers

O parte din înțelesul acestei situații trebuie căutat în contextul mai larg al relațiilor dintre cele două state, dar și al evoluției statutului comunităților românești din Ucraina. România, ca stat membru al Uniunii Europene și NATO, are un interes deosebit în sprijinirea cetățenilor români din Ucraina, mai ales în condițiile turbulențelor și instabilității politice din estul Europei generate de războiul început în 2022.

Inițiativa Ucrainei de a permite acorduri de dublă cetățenie reprezenta o oportunitate pentru diaspora și pentru consolidarea legăturilor culturale și sociale. În mod paradoxal, însă, această oportunitate pare să fi fost nu doar nevalorificată pentru România, ci și să fi fost trecută cu vederea în procesul de elaborare a listei de țări eligibile.

Posibile urmări și perspective

Criticii acestui demers subliniază importanța unei reacții ferme din partea României, pentru a nu permite eventuale consecințe negative asupra drepturilor comunităților românești din Ucraina. Reacția instituțiilor române trebuie să fie clară și fermă, pentru a evita isolarea diplomatică și pentru a proteja interesele cetățenilor.

De altfel, oficialii români au promis continuarea consultărilor și eforturile de a obține o listă completă și favorabilă intereselor românești, atât în respect pentru comunitățile din Ucraina, cât și în contextul eforturilor de consolidare a dialogului bilateral. În acest moment, negocierile au fost prelungite, iar deciziile definitive urmează să fie anunțate în următoarele zile.

În ceea ce privește viitorul, rămâne de văzut dacă Ucraina va reevalua lista și va include și România, în condițiile în care reafirmarea solidarității și respectul pentru drepturile acestor comunități sunt considerate de criticii politici ca fiind elemente centrale pentru stabilitatea regională și relațiile bilaterale. În orice caz, această situație va fi urmărită cu deosebită atenție, întrucât ea reflectă nu doar dinamica relațiilor diplomatice, ci și intențiile Ucrainei față de minoritățile etnice din interiorul frontierelor sale.