Seísmo de extremism și simboluri interzise: protestul de la Piața Universității și implicarea controversată a grupurilor de extremă dreaptă

Joi seara, în fața Universității din București, sute de oameni au ieșit în stradă pentru a manifesta împotriva Legii Vexler, o inițiativă legislativă recent adoptată, care incriminează explicit promovarea și distribuirea materialelor fasciste și legionare. În același timp, demonstrația a fost marcată de incidente grave și simboluri interzise, atrăgând atenția asupra existenței unor grupări de extremă dreaptă ce încearcă să își manifeste prezența într-un mod provocator și destabilizator în spațiul public.

Manifestanți adunați pentru a protesta împotriva legii și simbolurilor interzise

Pe lângă mesajele clare de opoziție față de Legea Vexler, participanții la protest au fost martorii unui moment deloc obișnuit: intonarea cântecului „Șoim român”, un imn popular în rândurile organizațiilor legionare, în care sunt făcute trimiteri directe la mituri extramediale despre „moartea eroică” și la liderii organizației fasciste care a dominat scena politică interbelică. Melodia, înscrisă în repertoriul legionar, a fost amplificată prin boxe și cântată cu vocile într-un mod care a provocat reacții contradictorii din partea celor prezenți.

Versurile cântecului evocă lupte și sacrificii, incluzând referiri la „domnul căpitan”, un simbol al liderului legionar Corneliu Zelea Codreanu, omagiat de mulți simpatizanți. În imagini video din timpul manifestatiei, se vede clar grupul de manifestanți cântând cu entuziasm, în ciuda faptului că astfel de simboluri interzise și discursurile extremiste sunt oficial descurajate sau interzise de lege. Cântecul, precum și alte simboluri legionare, continuă să fie un factor de tensiune în spațiul public românesc, retrăind amintirea unui trecut tulbure și violent.

Protestul și discursurile pentru și împotriva Legii Vexler, dar și temerile legate de curbarea libertății de expresie

Demonstrația, care a reunit câteva sute de persoane, s-a concentrat în jurul opoziției față de proiectul legislativ numit Legea Vexler. Organizat de Claudiu Târziu, fost deputat și fondator al Partidului Acțiunea Conservatoare, evenimentul a fost susținut de partidul AUR, cunoscut pentru discursurile sale naționaliste și, uneori, controversate. În discursurile protestatarilor s-a invocat atât riscul de cenzură a operelor literare, precum creațiile poetului învăluit în controverse, Radu Gyr, cât și pericolul de a permite revizuirea istoriei oficiale.

Tărâmul dezbaterii a fost complex, iar unii participanți au susținut că legea riscă să apese pedala cenzurii și să aducă atingere libertății de exprimare, bazându-se pe exemple precum cazul poetului fascist Radu Gyr, dus în sfera discursului protejat din trecut. În contrast, oficialii susțin că prevederile Legii Vexler vizează eradicarea oricăror forme de incitare la ură, antisemitism sau promovare a ideologiilor fasciste, fiind un pas esențial în consolidarea statului de drept și a combaterii extremismului.

Rezistență legionară și implicații istorice

În contextul discursurilor excesiv de dure și a simbolurilor asociate Mișcării Legionare – organizație antifeministă, antisemită, anticomunistă, instruite și finanțate de structuri paramilitare naziste – evenimentul a readus în discuție istoria tulbure a acestei formațiuni. Asasinate, tentative de evadare și confruntări cu autoritățile adaugă o componentă de tensiune și incertitudine cu privire la tendințele actuale ale acelor grupuri, care par să se regrupeze discret în anumite cercuri.

După anul 1938, odată cu moartea lui Codreanu și ascensiunea lui Horia Sima, mișcarea a continuat să exercite o influență mai mult sau mai puțin activă în sânul societății, devenind un simbol al violenței politice din perioada interbelică. În timp ce autoritățile avertizează asupra riscului de reapariție a acestor culturi ale violenței, protestele par să deservească atât opoziția față de lege, cât și o anumită doză de nostalgie sau chiar acceptare a simbolurilor trecutului extrem.

Pe măsură ce tensiunile persistă și scena politică evoluează, întrebarea rămâne: cât de departe sunt disensiunile actuale de a deveni un subiect de negocieri complexe, în care trecutul și prezentul se întâlnesc pentru a defini viitorul din România? În timp ce autoritățile promit să întărească legislația împotriva extremismului, oficialii și societatea trebuie să găsească echilibrul delicat între libertatea de exprimare și lupta împotriva discursurilor violente.