Protestul de joi seară din Piața Universității a devenit scena unui eveniment aparent neașteptat pentru contextul unei manifestații antilegislative. Participanții, susținuți de liderii formațiunii politice AUR și organizați de Claudiu Târziu, au inițiat o demonstrație în care au cântat melodii legionare, dedicate explicit lui Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul mișcării legionare din perioada interbelică. Imaginile din timpul protestului arată un grup de manifestanți cântând „Șoim român”, un strigăt de luptă legionar, în timp ce vocile lor umpleau Piața Universității. Melodia este cunoscută pentru refrenul său, în care sunt evocate sacrificiul și devotamentul față de „domnul căpitan”, o adulație clar orientată spre Codreanu.

Această manifestare, extrem de controversată, survine în plină dezbatere legislativă privind legea Vexler, o inițiativă adoptată de Parlament în decembrie pentru incriminarea explicită a propagandei fasciste și legionare, precum și a negării Holocaustului. La fața locului, câțiva dintre participanți au intonat, de asemenea, un imn antisemit, ce a fost cântat cu o intensitate aproape fanatică, în timp ce scandau lozinci precum „Stop legea Vexler” și „Călin Georgescu președinte”. Acest sprijin vocal pentru ideologii și simboluri ale trecutului ilegitimat a ridicat noi semne de întrebare asupra direcției în care se îndreaptă discursul naționalist și extremist în România.

Organizatorii manifestației, printre care și Claudiu Târziu, au reiterat că protestul avea ca scop exclusiv opoziția față de Legea Vexler. În același timp, au încercat să minimizeze eventualele conotații extremiste, susținând că acțiunea nu promovează elemente ale doctrinei totalitare, ci reprezintă un demers de exprimare a opoziției civice. Totuși, prezența și comportamentul participanților, precum și manifestarea explicită a cântului legionari, sugerează o relație destul de strânsă între discursul extremist și retorica inginerească a ideologiei legionare. În acest context, rezonează și detalii despre încărcătura istorică a cântecului „Șoim român”, care comemorează eroi legionari și evoce sacrificiul pentru „moartea eroică”, precum și pentru conducătorul mișcării, Corneliu Zelea Codreanu.

Această demonstrație trebuie înțeleasă în contextul lungii istorii a Mișcării Legionare, o organizație antisemită, anticomunistă și antimasonică, care a avut o prezență influentă în perioada interbelică, dar și o cronică de violență, asasinate politice și sprijin pentru regimuri totalitare. Fondată și condusă de Codreanu, Garda de Fier a fost o grupare paramilitară ce a încercat să impună prin forță idei naționaliste radicale, având susținere din rândurile organizației naziste SS. Întreaga mișcare s-a caracterizat printr-o combinație de misticism, idei antisemite și ideologii ultranaționaliste, fiind o temă sensibilă în istoria recentă a României.

Amintirea lui Codreanu, precum și hargața ideologică a mișcării, continuă să fie folosite de grupări extremiste sau nostalgici pentru trecutul fascist. Mișcarea Legionară, chiar și după interzicerea oficială, păstrează o anumită influență în anumite cercuri, iar evenimentele recente au reaprins discuțiile despre pericolul radicalizării ideologice și despre modul în care statul și societatea pot gestiona astfel de manifestări. În spațiul public, apar și voci care încearcă să minimalizeze sau să distorsioneze gravitatea acestor acțiuni, invocând libertatea de exprimare sau contextul istoric, însă modul în care aceste manifestări au fost susținute și cântate în public lasă loc de îngrijorare.

Deși autoritățile și mainstream-ul au condamnat vehement comportamentul manifestanților, reacțiile continuă și în zilele următoare, în timp ce unele voci cer o legislație mai fermă împotriva propagandei extremiste. În vreme ce legea Vexler s-ar putea dovedi a fi un instrument eficient în combaterea propagandei ideologiilor fasciste, evenimentul de la Piața Universității evidențiază diferențele de percepție și nivelul de toleranță față de anumite mesaje și simboluri din trecutul comunist sau fascist. Perspectivele pentru viitor vor depinde, în mare măsură, de modul în care autoritățile vor gestiona aceste manifestări și de capacitatea de a preveni orice revenire a discursului extrem în spațiul public.