Proiectarea drumului de mare viteză București-Giurgiu începe într-un ritm alert, după ce compania responsabilă a primit ordinul de începere a studiului de fezabilitate. În week-end-ul trecut, reprezentanții Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR) au anunțat oficial demararea oficială a acestei etape esențiale, ce va stabili traseul final și structura proiectului, dar și modul în care acesta va integra alte obiective de infrastructură, precum noul pod peste Dunăre, Giurgiu-Ruse.

Întârzierea în fața obligațiilor administrative și planul de execuție

Deși primele semne ale dezvoltării proiectului au fost vizibile încă de anul trecut, oficializarea începerii studiului pentru drumul de mare viteză a fost amânată din cauza procedurilor administrative. Contractul, semnat în decembrie 2025, cu o valoare de 34 milioane lei, va avea la bază un studiu de 16 luni, termen în care trebuie definit traseul, profilul și conexiunile. La această fază va fi ales dacă drumul va fi autostradă sau drum expres, decizie crucială pentru buget și pentru impactul asupra logisticii regionale.

“Avem București – Giurgiu în proiectare, mâine este ordinul de începere. De mâine începem să contabilizăm cele 16 luni în care trebuie să fie gata studiul de fezabilitate”, a spus Gabriel Budescu, directorul general al CNIR, într-un interviu radio.

Ce presupune această etapă și implicațiile pentru dezvoltare

Studiul de fezabilitate va oferi o imagine clară asupra celor mai eficiente variante de traseu și va include aspecte tehnice și legale, dar și elemente inovatoare, precum utilizarea tehnologiilor BIM (Building Information Modeling). Acest sistem va permite urmărirea în timp real a stadiului lucrărilor și va fi un avantaj în monitorizarea costurilor, duratei și calității execuției.

De asemenea, în documentația proiectului s-au prevăzut, încă din faza de plan, posibilități de dezvoltare ulterioară a zonei. Astfel, pe amplasament, se va putea amenaja o pistă olimpică de canotaj, o noutate pentru România, care nu deține încă o astfel de facilitate conform standardelor internaționale. Pentru realizarea acestor proiecte complementare, CNIR urma să se consulte cu Agenția Națională pentru Sport, pentru a obține detaliile tehnice necesare.

“În Caietul de sarcini pentru realizarea Studiului de Fezabilitate am prevăzut cerințe pentru a putea determina anumiți parametri, să vedem la ce adâncime este pânza freatică și cum am putea asigura dimensiunile unei piste de canotaj”, a explicat Budescu.

Planul include, de asemenea, utilizarea de tehnologii avansate, precum echiparea instalațiilor de foraj pentru studiile geotehnice cu sisteme GPS și camere video, pentru ca monitorizarea și verificarea lucrărilor să fie în timp real și precis.

Perspectivă de integrare a facilităților sportive și de infrastructură

Acordul dintre CNIR și autorități a fost făcut cu convingerea că modernizarea infrastructurii rutiere și crearea unei piste de canotaj pot avea o influență benefică asupra zonei, nu doar din punct de vedere economic, ci și sportiv. În discursul său, Budescu a subliniat că această inițiativă nu reprezintă doar o simplă construcție rutieră.

“Practic, nu facem doar o groapă, ci pe amplasamentul unei gropi de împrumut se poate amenaja o pistă de canotaj”, a precizat oficialul CNIR. În acest context, există și intenția de a atrage finanțări europene pentru ambele proiecte, în cazul în care toate condițiile tehnice și administrative vor fi îndeplinite.

Proiectul de infrastructură rutieră și eventualele facilități sportive integrative au ca scop întărirea conexiunilor regionale, facilitarea traficului și crearea unei zone de dezvoltare sustenabilă. Cu toate că termenul de finalizare rămâne estimat la 16 luni, oficialii speră ca aceste studii și planuri să constituie baza pentru o dezvoltare durabilă și pentru investiții robuste, inclusiv din surse europene, în anii ce urmează.

Pe fondul acestor demersuri, în lumea infrastructurii românești, proiectul București-Giurgiu capătă o nouă dimensiune, aşteptată cu interes de specialiști și cetățeni, atât pentru impactul său economic, cât și pentru potențialul de dezvoltare sportivă și turistică al zonei.