România are o tradiție îndelungată în vânătoare, iar cerbul, simbol al pădurilor carpatine, se numără printre speciile preferate ale vânătorilor. În fiecare an, mii de cerbi sunt vânați legal, într-un proces reglementat strict de stat, dar care, în realitate, ascunde în spate o piață de milioane de euro, unde viața animalelor devine, adesea, un tărâm de afaceri mulți aleg să nu vadă.

### Vânătoarea legală și controalele ecologice

Conform reglementărilor din domeniul cinegetic, în țară sunt stabilite cote anuale de recoltare, care variază între 5 și 25% din efectivele populației de cerbi, pentru a menține echilibrul ecosistemelor. Ocoalele cinegetice întocmesc estimări ale populației și propun aceste cote, având în vedere constrângerile ecologice și necesitatea prevenirii suprapopulării. Potrivit unui studiu recent realizat de cercetători de la Facultatea de Silvicultură a Universității din Brașov, anumite populații de ungulate se află acum de 3,6 ori peste nivelul de siguranță pentru sănătatea pădurilor. „Ceea ce înseamnă un nivel al populației mult peste nivelul pe care ecosistemul îl poate susține fără impact negativ asupra regenerării pădurilor și resurselor vegetative”, explică specialiștii.

Această suprapopulare a condus, în ultimii ani, la un număr tot mai mare de cerbi în ariile protejate, fapt care a generat presiuni mai mari asupra mediului, dar și asupra cotei de recoltă. Ministerul Mediului, ca autoritate responsabilă, aprobă anual aceste cote, însă ceea ce pare a fi un control strict ascunde o economie paralelă, unde chiar și animalele sunt transformate în bunuri de vânătoare contra cost. În acest context, vânătoarea devine o adevărată industrie, în care valorile monetare uriașe depășesc cu mult scopurile ecologice declarate.

### Cerbul lopătar – o specie emblematică și preferată pentru vânători

Printre speciile favorite ale vânătorilor din România se numără cerbul lopătar, evocator al peisajelor montane sau de deal. Acest exemplar, cu un habitat adaptat în principal zonele montane și uneori în câmpiile reintrodus recent, poate ajunge până la 20 de ani în libertate și poate cântări peste 300 de kilograme, fiind un cadou al naturii pentru iubitorii de vânătoare.

În ultimii ani, cerbul lopătar a devenit tot mai prezent în zonele de recreere cinegetică, fiind considerat o țintă valoros pentru vânătoare, dar și un simbol al biodiversității din pădurile românești. Regia Națională a Pădurilor (Romsilva), entitate subordonată Ministerului Mediului, administrează și fonduri speciale pentru gestionarea acestor populații, precum cel din Suceava, unde sunt licențiate aproape 2.000 de exemplare, atât de cerbi, cât și de căprioare.

### O economie clandestină în plină expansiune

În timp ce oficialii susțin că recurg la reguli stricte pentru protejarea speciilor și echilibrului natural, realitatea din teren arată altceva. Activitatea de vânătoare legală devine, adesea, un mod de a genera profit, nu doar un control al populației. În unele cazuri, traficul cu animale sau cu bunurile rezultate în urma vânătorii se desfășoară în cercuri înconjurate de tăcere, semn de o industrie care produce milioane de euro anual.

Această situație ridică numeroase întrebări despre modul în care sunt urmărite și respectate măsurile ecologice, despre veridicitatea cotei de recoltare și despre impactul real asupra mediului și biodiversității. Eforturile autorităților de a controla și reglementa această piață par insuficiente în fața faptului că, sub ochii legii, viața animalelor devine o marfă, iar natura suferă din cauza unor interese economice bine înrădăcinate.

În timp ce vânătoarea legală continuă în modul său oficial, fenomenul subteran al traficului cu animale și de bunuri obținute din vânători a devenit o problemă aparent insurmontabilă, cu perspective ce pot evolua doar prin măsuri ferme și transparență totală. În acest context, întrebarea ce rămâne deschisă este dacă adevăratele beneficii ale protejării naturii vor fi în cele din urmă prioritatea numărul unu a autorităților și a societății civile.