Profesorul Florin Streteanu, președintele Senatului Universității Babeș-Bolyai, a ridicat întrebări critice privind relația dintre independența magistraților, vârsta de pensionare și cuantumul pensiilor, subliniind că discuția publică este insuficient fundamentată. Recent, Curtea Constituțională urmează să se pronunțe asupra reformei pensiilor magistraților, un subiect care a generat dezbateri intense.

Decizia judecătorilor de la Instanța supremă de a sesiza Curtea Constituțională a fost unanima. Aceștia afirmă că noul proiect de lege ar discrimina magistrații și ar afecta grav independența justiției. Conform purtătorului de cuvânt al Instanței supreme, Victor Alistar, proiectul este bazat pe presupoziții fundamentate, fără date economice clare asupra impactului acestei legi.

Streteanu a citat recent o declarație a unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii, care a pus la îndoială competența magistraților de vârstă avansată. Profesorul a contestat această viziune, afirmând că nu există o corelație directă între vârstă și capacitatea profesională. A dat exemplul neurochirurgilor pentru a sublinia că competența nu dispare odată cu înaintarea în vârstă.

Referindu-se la deficitul de resurse al statului român, Streteanu a comparat situația din România cu cea din țări precum Franța sau Germania, care nu își permit să ofere aceleași beneficii magistraților. Astfel, el susține că există o contradicție între cerințele magistraților și realitatea financiară a statului.

Pe de altă parte, profesorul a observat că discuțiile sunt adesea dominată de aspecte legate de vârstă și pensii, în detrimentul condițiilor de muncă și a altor probleme ce țin de justiție. El atrage atenția că, de-a lungul timpului, nu au avut loc suficiente proteste legate de condițiile de muncă precare ale magistraților.

Streteanu a subliniat importanța stabilirii unui statut special pentru magistrați, fără a ignora însă necesitatea de a discuta conținutul și întinderea acestui statut. El consideră că o abordare rațională ar putea duce la un dialog constructiv între autorități și corpul judecătoresc.

Concluzionând, se impune o reevaluare a discuțiilor privind pensiile și vârsta de pensionare a magistraților, care ar trebui să fie fundamentate pe analize și date clare. O înțelegere mai profundă a realităților economice și sociale ar putea contribui la soluții viabile și sustenabile pentru sistemul judiciar din România.