Romania întâmpină dificultăți în procesul de digitalizare a documentelor de identitate, concretizate prin probleme în utilizarea noului buletin electronic. Deși această inițiativă a fost introdusă pentru a moderniza și securiza actele, implementarea sa a întâmpinat obstacole semnificative, punând în evidență decalajele între tehnologie și infrastructură.

Un buletin „smart”, dar un sistem nepregătit

Noul tip de carte de identitate, lansat oficial de Ministerul Afacerilor Interne, conține pe cip informații extinse despre pertinent – de la adresa de domiciliu și amprente, până la semnătura electronică. În timp ce această soluție modernă este în linie cu standardele Uniunii Europene, implementarea s-a dovedit insuficientă. Multe instituții dispund de echipamente neadaptate sau defecte, ceea ce limitează utilizarea efectivă a noii tehnologii.

De exemplu, la bancă, funcționara nu a putut accesa informațiile digitalizate de pe cip, verificând manual datele din vechiul card de identitate. În cazul bibliotecilor, lipsa cititoarelor compatibile a obligat deținerea fotocopiilor vechii acte, pentru reînnoirea abonamentului. Problematica s-a repetat la punctele de frontieră, unde cititoarele erau defecte sau dispozitivele nu funcționau deloc, forțând utilizatorii să prezinte și documente pe suport hârtie.

Situația dezvăluie o realitate în care digitalizarea avansează lent și incomplet, întrucât infrastructura este insuficient dezvoltată. Datele digitale, care ar trebui să simplifice procedurile, creează blocaje în lipsa dispozitivelor adecvate.

Infrastructură și soluții temporare

Problemele întâmpinate de cetățeni nu sunt singulare. O anchetă Digi24 a identificat că multe primării și instituții publice nu au achiziționat echipamente compatibile cu noile buletine electronice. În unele cazuri, autoritățile recunosc lipsa acestor dispozitive, în altele nu răspund la solicitări.

Pentru a combate aceste deficiențe, Ministerul Afacerilor Interne a lansat aplicația RoCEI Reader, care permite citirea informațiilor de pe cipul buletinului prin smartphone. Totuși, această soluție nu rezolvă integral problema, fiind dependentă de compatibilitatea telefoanelor și de infrastructură. În lipsa unui sistem unitar, implementarea rămâne superficială și temporară.

Din 2021, procesul de adoptare a noii cărți de identitate s-a blocat din cauza achizițiilor întârziate, a lipsei de instruire și a birocrației excesive. România continuă să amâne digitalizarea completă, demonstrând că tehnologia nu este suficientă fără o strategie coerentă și infrastructură adecvată.

Concluzia

Experiența relatată de Radu Păltineanu evidențiază faptul că digitalizarea în administrație întâmpină obstacole logistice și tehnice. Deși tehnologia evoluează, implementarea sa eficientă depinde de infrastructură și de pregătirea instituțiilor. În continuare, monitorizarea și informarea sunt esențiale pentru îmbunătățirea proceselor.