Unele dintre cele mai vechi unelte folosite de hominizi sunt mult mai antice și mai sofisticate decât se credea până acum, iar descoperirea de la situl Xigou din China schimbă fundamental modul în care percepem evoluția tehnologică în Asia de Est. De obicei, „made in China” ne duce cu gândul la produse moderne, dar arheologia scoate la lumină dovezi ale unui popor care, acum 160.000 de ani, folosea deja unelte avansate. Această descoperire aruncă în aer ipoteza conform căreia regiunea ar fi rămas în urmă din punct de vedere tehnologic față de alte zone ale lumii în Paleolitic.

## Tehnologie avansată în inimi de piatră

Situația de la Xigou, situat în provincia Henan, în centrul Chinei, este un exemplu clar de inovație timpurie. Acolo, arheologii au extras un ansamblu de artefacte din piatră datate între 160.000 și 72.000 de ani, multe dintre acestea fiind realizate din cuarț și cuarțit, materiale dure, dificil de prelucrat. Ceea ce face aceste artefacte remarcabile este modul în care par să fi fost asamblate în unelte compozite, fixate pe mâner, indicând o planificare prealabilă și tehnici avansate.

Cercetătorii semnalează că aceste unelte nu sunt simple cioburi de piatră: „Practica în mulți pași, cu metode menite să obțină așchii mici, relativ standardizate, folosite apoi pentru tăiere, răzuire sau perforare, indică o tehnologie rafinată.” Dimensiunea artefactelor, sub 50 de milimetri și deseori fragmentate, sugerează un proces tehnologic repetat, în care controlul materialului și precizia erau priorități. În plus, aceste unelte ar fi fost folosite pentru prelucrarea plantelor, inclusiv de lemn sau materiale vegetale asemănătoare trestiei, demonstrând adaptabilitatea acelor comunități.

## Înțelepciunea tehnologică sau o percepție schimbată?

Pentru mult timp, evoluția tehnologică în Asia de Est a fost privită ca una mai lentă, mai puțin complexă în comparație cu cea din Africa sau Europa. Se considera că în aceste ultime regiuni, așa-numitele „inovații cognitive” de planificare și specializare a uneltelor ar fi apărut mai devreme. Cu toate acestea, descoperirile de la Xigou ne obligă să reevaluăm această perspectivă, deoarece dovezile indică nu doar adaptare, ci și un nivel de sofisticare deja atins cu mult înainte de epoca modernă.

Faptul că unele unelte au fost destinate prelucrării lemnului și au fost create cu un nivel de precizie și din dorința de a crește performanța, sugerează că aceste comunități erau deja capabile de planificare, de transmitere a cunoștințelor și de învățare din experiență. În plus, analiza uzurii microscopice a arătat că unelte precum cele descoperite erau folosite în mod repetat pentru activități complexe, nu doar pentru cele de bază.

## Rămân întrebări despre cine le-a creat

Deși descoperirea de la Xigou confirmă existența unor tehnologii avansate, arheologii nu pot atribui exact uneltele unei anumite populații umane. Lipsa fosilelor asociate direct cu artefactele complică identificarea precisă a creatorilor. Ipoteza denisovanilor, o populație arhaică strămoșească despre care se știe foarte puțin din punct de vedere cultural și tehnologic, devine tot mai atractivă. Dacă aceștia ar fi fost cei care au realizat aceste unelte compozite, ar însemna că „sofisticarea” nu ar fi rezervată exclusiv Homo sapiens.

Pe de altă parte, prezența Homo sapiens în Asia nu este încă clar stabilită, iar datele existente indică o posibilă coexistare sau intervenție a mai multor populații în dezvoltarea acestor tehnologii. Următoarea etapă a cercetărilor va încerca să lege aceste unelte de urme de ADN sau alte dovezi materiale ce pot confirma care oameni antici au fost, de fapt, inițiatorii acestor inovații timpurii.

Astfel, descoperirea de la Xigou ne arată că în urmă cu 160.000 de ani, în inima Chinei, hominizi nu doar foloseau pietre cioplite, ci planificau și îmbunătățiau unelte complexe, dovedind o adaptabilitate și o inteligență pe cât de surprinzătoare, pe atât de importantă pentru înțelegerea evoluției umane. În contextul global, această platfomă arheologică deschide calea spre o reevaluare a momentului în care inovația și comportamentele avansate au început să apară în mai multe colțuri ale lumii, nu doar în regiuni considerate tradițional „avansate”.