Primarul orașului Bragadiru, Gabriel Lupulescu, aflat din partea Partidului Național Liberal (PNL), a ieșit recent în public pentru a clarifica poziția sa față de majorarea taxelor și impozitelor locale, o măsură care a generat controverse și nemulțumiri în rândul populației. Într-un videoclip publicat pe rețelele sociale, edilul a explicat că această creștere a taxelor nu a fost o decizie luată la nivel local, ci a fost impusă de deciziile initiate de Guvern, exprimându-și clar dezacordul față de politica premierului Ilie Bolojan.

Declarațiile lui Lupulescu au venit în contextul unei situații mai ample de tensiuni și conflicte interne în cadrul filialei PNL din Ilfov, unde există două grupări opuse. Una, apropiată de premierul Bolojan și fostul primar al Sectorului 6, Ciprian Ciucu, susține directivele impuse la nivel central, inclusiv majorarea taxelor. Cealaltă, mai vocală în expresii, are ca lideri președintele Consiliului Județean, Hubert Thuma, împreună cu viceprimarul Capitalei, Stelian Bujduveanu, și Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei, candidat la funcția de primar general al Bucureștiului în 2024.

Primarul din Bragadiru a insistat asupra impactului pe care deciziile centrale îl au asupra bugetului local. La nivelul orașului, colectează anual circa 30 de milioane de lei din taxe și impozite, însă bugetul necesar pentru cele mai stringente proiecte de dezvoltare și infrastructură depășește cu mult această sumă, atingând aproximativ 100 de milioane de lei. Diferența de circa 70 de milioane de lei provine din cotele defalcate din TVA, ceea ce face ca această sursă să fie esențială pentru continuitatea proiectelor locale. În lipsa acestor fonduri, spune Lupulescu, orașul nu ar putea să avanseze cu construcția de școli, grădinițe, un spital, sau dezvoltarea unor investiții în energie verde, precum parcul fotovoltaic.

„Nici eu nu sunt de acord cu domnul Bolojan, dar asta e, majoritatea a decis, mergem înainte”, a afirmat Lupulescu, explicând că refuzul de a alinia bugetul local la măsurile guvernamentale ar fi însemnat pierderea cotei defalcate de TVA, o sursă vitală pentru finanțarea bugetului local. În plus, el a evidențiat că orașul Bragadiru trebuie să suporte cheltuieli importante pentru infrastructura locală și pentru susținerea cetățenilor. La nivelul județului Ilfov, aceste tensiuni au fost interpretate ca un indicator clar al diferențelor de opinii și al deschiderii pentru o critică față de centralizare.

Lupulescu a adus și în discuție contextul politic mai larg, în care, dincolo de divergențele interne, există și preocupări legate de regularitatea și predictibilitatea finanțărilor pentru administrațiile locale. Criticile președintelui CJ Ilfov, Hubert Thuma, privind întârzierile în adoptarea bugetului de stat și lipsa unei consultări reale cu autoritățile locale, au amplificat tensiunile și au determinat solicitarea, din partea liderilor locali, a unei poziții oficiale din partea asociațiilor aleșilor locali.

În acest climat tensionat, declarațiile primarului Lupulescu par să reflecte o ruptură în discursul partidului, iar disputele interne riscă să influențeze nu doar modul în care se administrează local, ci și poziția pe care o va adopta PNL în pregătirea alegerilor din 2024. În timp ce unii membri din interiorul formațiunii își mențin loialitatea față de linia impusă de conducere, alții par să opteze pentru o atitudine mai critică, chiar dacă rămân în cadrul partidului.

Pe fondul acestor dispute, situația politică din Ilfov continuă să fie una incertă, iar modul în care vor evolua alianțele și viziunile legate de gestionarea fondurilor publice va avea un impact semnificativ asupra viitorului administrativ local și central. Cu toate că declarațiile de ieri au scos în evidență antagonismele dintre reprezentanții PNL, cert este că temerile legate de fonduri și de cadrul legislativ continuă să fie o temă de dezbatere acută în interiorul formațiunii, pe măsură ce semnele de întrebare legate de bugetul pentru anul în curs continuă să planeze asupra administrației publice locale din întreaga țară.