Primăria Sectorului 3 face un pas înapoi în proiectul de supraînălțare a trecerilor de pietoni, renunțând la majoritatea obiectivelor inițiale

După aproape un an de la anunțarea unor planuri ambițioase de modernizare a infrastructurii pietonale din Sectorul 3, Primăria condusă de Robert Negoiță reia procesul de planificare și decide să reducă drastic numărul de treceri de pietoni și intersecții supraînălțate. În loc de cele peste 1.700 de obiective propuse inițial, administrația pregătește acum un proiect de hotărâre care vizează doar 735 de treceri și intersecții, ceea ce înseamnă abandonarea a peste 1.000 de astfel de investiții.

Reevaluarea cu costuri în creștere

Decizia de a modifica planul inițial vine cu o creștere semnificativă a estimărilor financiare. În timp ce în februarie 2025, bugetul total era estimat la circa 65 de milioane de euro, cel actual sarcina financiară atinge aproape 85 de milioane de euro, TVA inclus. Această diferență halucinantă se datorează, cel mai probabil, ajustărilor în proiectare și a creșterii costurilor de implementare, chiar dacă numărul de obiective a fost redus.

Noul proiect, inițiat tot de Primăria Sectorului 3, păstrează categoriile de intervenție, însă numărul de treceri de pietoni simple a fost redus la 530 față de peste 1.200 în planul inițial. În același timp, intersecțiile de tip T și X, care totalizau 160 de obiective, sunt acum la rândul lor reduse aproape la jumătate, fie 139, fie 66, după caz. Reamintim însă că aceste decizii vin într-un context în care alocările financiare pentru procesul de selectare a finanțării europene se pliază pe sume mult mai mici decât cele estimate de administrație, ceea ce a stârnit critici din partea specialiștilor și locuitorilor.

Contextul deciziei și motivele invocate

Pentru a justifica această schimbare, primarul Negoiță și echipa sa invocă argumente de ordin financiar, administrativ și strategic, fără însă a oferi explicații clare cu privire la diferențele uriașe dintre vechile și noile seturi de obiective. În documentele oficiale, edilul face referire la necesitatea de a obține fonduri europene în valoare de cel puțin 500.000 de euro pentru a putea accesa proiecte într-un program de siguranță rutieră. În plus, apelul de proiecte, destinat consolidării siguranței pietonale, are o alocare de doar 31,2 milioane de euro, comparativ cu estimările anterioare, ceea ce duce la concluzia cheie: proiectul rămâne în rezervă, până la identificarea surselor de finanțare.

În ciuda acestor explicații, membrii opiniei publice și experții critică lipsa de transparență a primăriei. În zona decizională, opinia generală este aceea că această revizuire masivă a planurilor se face mai mult din motive financiare decât din cele legate de siguranța pietonală, aspectul principal pentru justificările oficiale.

Blocajul comunicării și reacția Primarului Negoiță

Reacția administrației a fost, cel puțin în cazul amendamentelor și a întrebărilor din partea presei, una de respingere și atac personal. Reporterii au solicitat un punct de vedere de la primarul Robert Negoiță, dar acesta a refuzat să discute, acuzând redacția de „rea intenție”: „Nu mă interesează să vă dau declarații, pentru că sunteți rău intenționați și nu faceți jurnalism, faceți partizanat, faceți altceva”, a declarat edilul înainte de a închide telefonul.

În ultimele săptămâni, primarul a mai afirmat că publicația relevă intenționat informații false, într-un răspuns direct la latest-ul dezvăluit de Buletin de București referitor la modul în care se gestionează proiectele din sector. Faptul că refuză dialogul indică o deosebită sensibilitate în privința subiectului, mai ales după ce investigațiile au pus sub semnul întrebării modul în care se cheltuiesc banii publici și dacă administrația prioritizează corect nevoile cetățenilor.

Pe fond, această situație reflectă dificultățile întâmpinate de autoritățile locale în gestionarea fondurilor europene și în derularea proiectelor importante de infrastructură, acutizate de criza economică și de lipsa unui dialog transparent cu cetățenii. În timp ce primăria preferă să evite explicațiile sau răspunsurile directe, locuitorii continuă să aștepte implementarea unor proiecte concrete care să le îmbunătățească viața, în ciuda barierelor administrative și financiare.