Oradea renunță la datoriile minore ale contribuabililor restanți

Municipiul Oradea a luat o decizie surprinzătoare în cadrul unei ședințe a Consiliului Local: de a anula datoriile restante foarte mici, în valoare de cel mult 40 de lei pentru fiecare contribuabil, persoane fizice sau juridice, restante la data de 31 decembrie 2025. În total, suma totală implicată este de aproximativ 34.000 de lei, o sumă relativ mică în contextul bugetului local, dar cu implicații importante în ceea ce privește relația administrației cu cetățenii și mediul de afaceri.

Inițiativa, justificată de primărie ca o măsură de relaxare fiscală și de reducere a birocrației pentru contribuabili, a stârnit discuții atât în rândul consilierilor, cât și în comunitate, fiind percepută ca o metodă de a face lumină în situații unde sumele restante pot fi considerate nesemnificative în raport cu costurile administrării și recuperării lor.

### Decizie bazată pe probabilitatea de nerecuperare și eficiență administrativă

Potrivit comunicatului de presă transmis de primăria orașului, această decizie a fost luată în contextul în care suma totală, de aproape un sfert de milion de lei, reprezentând restanțe infime, s-a acumulat în timp din numeroase situații în care contribuabilii nu și-au mai exprimat intenția de plata sau nu au mai avut posibilitatea de a achita restanțele. În plus, administrația locală și-a exprimat opinia că recuperarea acestor sume presupune costuri administrative mai mari decât valoarea efectivă a restanței.

„Decizia de a anula aceste datorii mici a fost luată pentru a elimina sarcina birocratică din administrarea acestor cazuri și pentru a încuraja contribuabilii să-și respecte obligațiile fiscale fără a fi descurajați de sume infime restante”, a declarat unul dintre reprezentanții Primăriei Oradea.

Aceasta nu reprezintă o premieră la nivel național, mai ales în contextul unei politici fiscale mai relaxate adoptate de unele administrații locale pentru a stimula relația cu contribuabilii sau pentru a elimina cazurile în care costurile de recuperare depășesc suma propriu-zisă de recuperat.

### Contextul economic și social din Oradea

Oradea, ca și multe alte orașe din România, se confruntă în ultima perioadă cu provocări economice generate de incertitudinea pandemiei și de o situație globală instabilă. În acest context, deciziile care vizează ușurarea poverii fiscale pot fi interpretate ca măsuri de a sprijini cetățenii și mediul de afaceri. La nivel local, aceste decizii sunt percepute ca un semn de deschidere și de adaptare la realitățile actuale, chiar dacă uneori pot genera controverse referitoare la echitatea fiscală.

“Este o măsură ce arată deschiderea administrației pentru a înțelege situația fiecărui contribuabil și pentru a reduce povara administrativă, mai ales pentru cei care au restanțe mici, dar care pot avea un impact pozitiv asupra relației cu comunitatea,” a precizat un expert în fiscalitate.

Decizia a fost luată în contextul în care, de multe ori, recuperarea sumelor minore presupune consumul unor resurse semnificative din partea autorităților, fiind adesea mai rentabil să fie anulate. În plus, această abordare poate fi un semnal către cetățeni că autoritățile locale preferă o colaborare constructivă și încurajarea contribuției, în loc de conflicte sau penalizări inutile.

### Perspective și reacții

Reacțiile la această măsură sunt mixte. O parte din comunitate o apreciază ca fiind o acțiune de bună intenție menită să reducă birocrația și să sprijine cetățenii, în timp ce alții ridică semne de întrebare privind echitatea acestei decizii și eventuale consecințe pe termen lung.

Primăria Oradea susține însă că astfel de decizii vor fi evaluate periodic și vor fi aplicate cu discernământ, în funcție de situațiile fiecărui contribuabil. Perspectivele viitoare vor fi influențate de evoluția economică locală și de modul în care aceste măsuri vor impacta bugetul și imaginea administrației publice.

În orice caz, decizia de a renunța la datorii infime poate fi privită ca o demonstrație a unei administrații locale care încearcă să găsească echilibrul între responsabilitate fiscală și responsabilitate socială, într-un context dificil pentru întreaga economie.