Primăria București anunță un plan ambițios pentru modernizarea capitalei în 2023, dar care încă se află în plin proces de implementare și se confruntă cu multiple provocări financiare. Anunțurile oficiale indică intenția de a avansa în proiecte majore, de la infrastructură la clădiri publice, însă realitatea concretă relevă dificultăți semnificative în ceea ce privește progresul și gestionarea resurselor.

Proiecte de infrastructură cu întârziere accentuată
Din programul de modernizare a rețelei de tramvai, care include peste 50 de kilometri de infrastructură, au fost finalizați până acum doar 4,5 km. Conform unei postări recente, acestea nu au fost recepționate oficial, iar alte 26 km sunt în curs de execuție pe artere precum Bd. Expoziției, Bd. Chișinău sau Calea Călărași. În plus, municipalitatea anunță că alte segmente de linie vor fi demarate pe Bd. Dimitrie Pompeiu, Bd. Mihalache și în zona Lacul Tei, cu estimarea finalizării lucrărilor pentru anul 2029. În timp ce aceste proiecte se derulează, transportul alternativ este asigurat prin autobuze STB, însă momentul în care bucureștenii vor putea beneficia de o rețea modernizată pare îndepărtat.

Un aspect problematic îl reprezintă Pasajul Basarab, inaugurat în 2011, însă fără recepție oficială, ceea ce a dus la degradarea sa progresivă. Primăria vestește că urmează să finalizeze procedura de recepție pentru a putea începe lucrări de întreținere, răspunzând astfel unui necesar acut de reabilitare, atât pentru siguranța circulației, cât și pentru aspectul infrastructurii.

Proiecte de investiții și necesar de resurse
Pe lângă infrastructură, Primăria Capitalei are în plan continuarea și accelerarea lucrărilor în zone strategice, precum Prelungirea Ghencea, Patinoarul Flamaropol sau reabilitarea Bulevardului Dimitrie Pompeiu. În același timp, administrația locală pune accent pe proiecte sociale și culturale, precum soluții de mentenanță pentru Arena Națională, conservarea Palatului Voievodal Curtea Veche sau consolidarea Maternității Bucur. Toate acestea sunt parte dintr-un peisaj mai amplu de dezvoltare, gestionat prin proiecte integrate de modernizare a rețelelor de utilități, iluminat public și reabilitarea străzilor.

Una dintre cele mai stringente probleme pentru primarul general Ciprian Ciucu rămâne deficitul bugetar, motiv pentru care a atras atenția asupra riscului ca Primăria să “dăină faliment” dacă întreprinderile centrale continuă să împartă fonduri între sectoare, lăsând Capitala într-o poziție financiară dificilă. El a explicat că cei mai mulți bani alocați din buget se consumă pe salarii, subvenții și datoriile istorice, lăsând instituția cu resurse foarte limitate pentru alte proiecte. În ianuarie 2025, Primăria a primit doar 400 de milioane de lei, fiind o sumă insuficientă pentru o muncă de întreținere și investiții de bază, mai ales dacă se compară cu anii precedenți, când alocările versau peste 500 de milioane de lei.

Perspective în contextul dificultăților financiare
În ciuda acestor dificultăți, municipalitatea insistă pe continuarea proiectelor aflate în derulare și pe inițiativele pentru dezvoltarea unor zone cheie ale orașului, precum Bulevardul Magheru sau Piața Amzei, pentru care a fost cerut aviz pentru Planuri Urbanistice Zonale. În același timp, administrația face apel la coordonare și sprijin din partea Guvernului și a președintelui Nicușor Dan pentru a putea menține în mișcare toate proiectele esențiale ale capitalei.

Deși condițiile financiare sunt din ce în ce mai dificile, primarul Ciprian Ciucu continuă să exprime speranță într-un orizont de timp mai apropiat, în care resursele vor fi mobilizate pentru a implementa cele mai stringente nevoi ale orașului. Rămâne de văzut dacă actuala perioadă de criză va determina, în cele din urmă, o reevaluare a priorităților și a modului în care Bucureștiul poate naviga către o dezvoltare sustenabilă.