Primăria Capitalei se confruntă cu o situație finanțiară critică, acumulând datorii de peste 100 de milioane de euro către compania municipală Termoenergetica București. Pentru a putea plăti facturile restante și a evita deconectări sau alte probleme legate de alimentarea cu energie termică, consilierii generali au aprobat, în ședința din 19 ianuarie, contractarea unui nou împrumut de 30 de milioane de euro de la Ministerul Finanțelor. Decizia vine după ce, în ultimele trei luni, Primăria a mai contractat un alt credit similar, de 20 de milioane de euro, în încercarea disperată de a soluționa criza de lichidități în sectorul de termoficare.

### Datoriile uriașe și contextul actual

Soldul datoriilor Primăriei către Termoenergetica depășește 511 milioane de lei (peste 100 de milioane de euro), conform raportului de specialitate al proiectului de hotărâre. Aceste restanțe sunt rezultatul unor pierderi istorice și al subfinanțării constante din ultimii ani, probleme care au tot fost amintite de specialiști și oficiali, dar fără soluții concrete în implementare. În condițiile în care încălzirea populației capitalei depinde în totalitate de această companie și de serviciile ei, criza datoriilor pune în pericol continuitatea furnizării calitative a agentului termic.

Primarul general Ciprian Ciucu a anunțat deja, la finalul anului trecut, intenția de a negocia un nou împrumut cu Guvernul. La scurt timp, el a anunțat că sunt în discuție “un spațiu suplimentar pentru un împrumut modic”, astfel încât Termoenergetica să nu intre în incapacitate de plată în această iarnă. În ultimele luni, administrația a încercat să gasească soluții pentru a preveni o criză majoră, însă resursele bugetare locale sunt insuficiente pentru acoperirea datoriilor acumulate.

### Impactul asupra serviciului și planurile de viitor

Criza actuală și nivelul extrem de ridicat al datoriei au adus în discuție posibile măsuri de restructurare sau chiar fuziunea cu ELCEN, compania care administrează centralele termice de la nivel național. Între timp, autoritățile încearcă să echilibreze balanta între nevoile cetățenilor și posibilitățile financiare, într-un context politic și economic complicat.

Consiliul General al Capitalei a aprobat recent un împrumut de 30 de milioane de euro cu 34 de voturi pentru, 3 împotrivă și 9 abțineri, semnalând un consens restrâns pe fondul tensiunilor politice și al nemulțumirilor legate de modul în care gestionează criza termică. În același timp, primarul Ciprian Ciucu a menționat că a avut discuții cu premierul Ilie Bolojan și cu ministrul de Finanțe Alexandru Nazare, pentru a crea un “spațiu suplimentar” pentru împrumuturi, în speranța de a acoperi nevoile imediate.

Criza datoriilor în termoficare nu este o problemă specifică Bucureștiului, însă situația actuală scoate în evidență dificultățile administrațiilor locale de a susține un sector esențial, vulnerabil la fluctuațiile economice. Autoritățile par să se pregătească pentru măsuri pe termen lung, inclusiv luarea în calcul a unor proiecte de modernizare și eficientizare energetică, dar care vor avea nevoie de timp și resurse mult mai mari.

### Perspective și provocări viitoare

Pe fondul acestei situații dificile, criza energetică și creșterea prețurilor la materii prime amenință să agraveze și mai mult problemele financiare ale Primăriei. În contextul politic actual, soluțiile temporare par a fi singurele opțiuni imediate, dar acestea nu adresează rădăcina problemei: subfinanțarea cronica și managementul ineficient.

Ce va urma în această criză? În timp ce autoritățile încearcă să gestioneze situația pe termen scurt, rămâne de văzut dacă vor reuși să implementeze reforme durabile, care să garanteze continuitatea serviciului de termoficare și stabilizarea financelor publice. Între timp, bucureștenii rămân în așteptarea unor soluții concrete, în condițiile în care iarna continuă să pună presiune pe sistem.