Primăria București a semnat un contract de peste 8,3 milioane de lei pentru reabilitarea Centrului Cultural Lumina, o instituție aflată pe lista celor vizate de primarul Ciprian Ciucu pentru desființare și comasare. În ciuda acestei investiții, planurile de transformare a clădirii din zona Regina Elisabeta, încadrată în riscul seismic de clasa RS III, continuă să generate controverse și opoziție din partea consilierilor locali.

Reabilitare cu fonduri publice într-un context de dispută politică

Clădirea Centrului Cultural Lumina, de aproximativ 800 mp, are o importanță istorică și arhitecturală, fiind inclusă în Zona Protejată nr. 06 – Subzona Cp1b. Intervențiile promise de Primăria București vizează consolidarea structurii pentru a face față cutremurelor, dar și o renovare energetică profundă pentru reducerea consumului de energie. Contractul, atribuit printr-un proces simplificat, se întinde pe o perioadă de 19 luni și include servicii de expertiză tehnică, proiectare și execuție – toate pentru un cost de aproximativ 8,33 milioane de lei, fără TVA.

Primarul general Ciprian Ciucu, însă, a anunțat recent intenția de a transfera activitatea și patrimoniul centrului către Centrul de Creație Artă și Tradiție București (CREART), instituție criticată frecvent pentru gestionarea ineficientă a fondurilor publice. Această propunere a fost însă respinsă de Consiliul General al Municipiului București, care s-a opus planului de comasare, semnalând astfel contrastingul dintre decizia de a investi masiv în reabilitare și tentativa de a închide sau asimila instituția.

Controverse legate de risipa banului public și planurile de desființare

După semnarea contractului de reabilitare, scena a fost marcată de declarații ale primarului, care a afirmat că „instituțiile vizate pentru desființare nu mai au niciun fel de rațiune de a exista, fiind în fond niște cheltuieli inutile pentru Primărie, precum chirii sau achiziții superflue”. În același timp, planurile de a prelua activitatea și patrimoniul centrului lumina de la această instituție și a-l transfera către CREART nu au primit sprijinul consilierilor locali, care au condamnat astfel de propuneri.

Un aspect relevant este și modul în care administrația urmărește să transfere patrimoniul, arhivele și bunurile, fără a specifica clar dacă infrastructura va fi utilizată efectiv sau dacă va rămâne în paragină până la o eventuală desființare. În plus, această strategie s-a năruit, până acum, în fața opozitiei politice și a dezbaterilor privind eficiența cheltuielilor.

Cine a câștigat contractul și ce urmări are acest proiect

Asocierea formată din firmele Santia Partner Construct și Yardman a câștigat licitația pentru reabilitare, urmând să realizeze lucrarea în 19 luni, împărțite între diferitele etape ale proiectului. Santia Partner Construct, cu 15 ani de experiență, are un bilanț solid, în timp ce Yardman, înființată în 2011, are o prezență mai modestă pe piață, dar a fost aleasă pentru această investiție majoră.

Pe fondul acestui proiect, se ridică întrebări privind modul în care se gestionează banii publici și dacă această reabilitare nu reprezintă doar o investire temporară, menită să ascundă preocupările legate de viitorul instituției. În paralele, planurile pentru desființarea Centrului Cultural Lumina și transferul activității către CREART rămân la nivel de discutie, iar opoziția politică și criticile persistă, semnalând un posibil conflict de interese și lipsă de transparență în procesul decizional.

Problema rămâne dacă aceste investiții, cu costuri și implicații politice, vor aduce cu adevărat beneficii culturii și patrimoniului urban al Capitalei sau vor fi doar un alt exemplu de gestionare problematică a resurselor publice, între interese politice opuse și nevoia de intervenție pentru conservarea unui centru cu potențial simbolic. Perspectivele sunt încă incert, dar cert este că planurile de a menține și moderniza Centrul Cultural Lumina nu se vor realiza fără provocări și controverse.