Protestele din Iran sporesc în intensitate, iar situația devine tot mai tensionată în întreaga țară, pe fondul unui val de nemulțumiri care nu contenesc să se răspândească. În ultimele zile, manifestanții au ieșit în stradă în numeroase orașe din Iran, scandând sloganuri de sprijin pentru Reza Pahlavi, liderul exilat al opoziției, și împotriva regimului islamic condus de Ayatollahul Khamenei. Scenele de revoltă, capturate de camerele de supraveghere și de pe rețelele sociale, arată un peisaj aproape insolit pentru o țară cu istoricul de reprimare al manifestațiilor.

O răbufnire a nemulțumirii populare în fața crizei economice și sociale

Protestele par să fi izbucnit inițial din cauza problemelor economice cronice, ale căror efecte s-au amplificat în contextul sancțiunilor internaționale și al inflației galopante. Studenți, comercianți și membri ai clasei muncitoare s-au unit în manifestații care au ca mesaj principal dorința de schimbare și de răsturnare a regimului actual. La Teheran, Masyed și Isfahan, străzile au fost pline de oameni care și-au exprimat în mod constructiv sau chiar vehement nemulțumirile legate de corupție, austeritate și limitările libertăților.

Președintele Iranului, Ebrahim Raisi, a reacționat la aceste tensiuni într-un discurs public, îndemnând autoritățile să abordeze cu seriozitate problemele sociale și economice ale populației. “Este timpul ca guvernul să asculte vocea cetățenilor și să găsească soluții reale pentru binele națiunii,” a spus Raisi, dar criticii consideră astfel de declarații ca fiind insuficiente pentru a calma furia populară.

Nici o încetare, ci doar o escaladare a presiunii internaționale

Pe fondul acestor proteste, comunitatea internațională a început să sporească presiunea asupra Teheranului. Statele Unite și Uniunea Europeană au condamnat în mod repetat creșterea violenței de către autorități și au cerut deschiderea dialogului pentru o soluție pașnică. În același timp, Grupul de Studii pentru Iran a avertizat asupra riscului scăderii rapide a stabilității interne, având în vedere amploarea protestelor și furia generalizată a populației.

De partea lor, oficialii iranieni susțin că manifestațiile sunt manipulate de “forțe ostile” și răspândite de “rețele de sabotaj”, acuzând intens media internațională că distorsionează realitatea și promovează destabilizarea regimului. În pofida acestor declarații, protestele continuă să se răspândească, iar atmosfera devine tot mai periculoasă pentru orice încercare de reprimare.

Ce se poate spera din aceste manifestări?

Dificil de anticipat cum se va evolua situația în următoarele zile, dar un lucru este clar: tensiunile interne au atins un punct critic. Deși până acum regimul de la Teheran a reușit să interneze și să controleze o serie de manifestații, o răsturnare sau o schimbare profundă pare tot mai aproape de a deveni un scenariu posibil.

De la începutul protestelor, vocea populației s-a făcut tot mai auzită, iar mesajul celor care cer libertate, drepturi și o mai mare transparență guvernamentală nu mai poate fi ignorat. În timp ce liderii occidentali continuă să facă apel la dialog și la calm, în Iran alte semne indică faptul că această criză socială nu va fi ușor de stăpânit, cu atât mai mult cu cât și-au adus aportul și nemulțumirile legate de politicile economice și restricțiile impuse de regim.

Pe măsură ce protestele se intensifică, parcursul Iranului pare să fie din ce în ce mai dificil de prevăzut. Încrederea populației în autorități scade vertiginos, iar presiunea pentru schimbare devine din ce în ce mai presantă. Rămâne de urmărit dacă aceste tensiuni vor conduce la reforme reale sau dacă, dimpotrivă, vor genera un nou val de represalii din partea regimei. În orice caz, scena politică a Iranului nu mai poate ignora acest val de revoltă, iar viitorul pare acum extrem de incert.