Preşedintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a declarat recent că guvernul de la Teheran face eforturi susţinute pentru a gestiona criza socială și economică care a declanşat valul de proteste în întreaga ţară. În acelaşi timp, oficialul a încercat să calmeze tensiunile, afirmând că regimul distinge între protestatarii paşnici şi cei susţinuţi de grupări intenţionate să destabilizeze situaţia.

Guvernul ironizează divergențele între proteste și provocări externe

După luni de manifestaţii masive ale populației, nemulţumită de situaţia economică precară, corupţia endemică şi restricţiile politice, oficialii iranieni încearcă acum să calmeze apele. Pezeshkian a declarat că “guvernul iranian îi ascultă pe protestatari” și face “tot posibilul” pentru a soluţiona “problemele economice” ce au alimentat valul de demonstraţii. El a făcut distincție clară între dreptul de a manifesta şi acţiunile “huliganice” sau “teroriste” care, după cum susține, sunt orchestrate de grupări externe şi interne pentru a destabiliza ţara.

Premierul iranian a subliniat că “dreptul de a protesta nu poate fi suprimat” și că manifestațiile pașnice sunt acceptate, însă acestea trebuie să se desfășoare în limite legale. În acelaşi timp, oficialul a denunțat cu fermitate “hărțuielile, violența și încercările de a folosi dramele cetățenilor pentru scopuri politice sau externe”. Cu toate acestea, în ultimele săptămâni, numărul de arestări și confruntări violente în mai multe oraşe iraniene, inclusiv Teheran, au crescut semnificativ, alimentând temerile despre escaladarea conflictului.

Contextul dintre criza economică și protestele

Criza economică din Iran, agravată de sancțiuni internaționale și gestionarea defectuoasă a resurselor, a fost principalul catalizator al protestelor care au început la sfârșitul anului trecut și au continuat în această vară. Influenţa sancțiunilor americane, combinate cu scăderea prețurilor la petrol și gestionarea defectuoasă a fondurilor publice, au dus la inflație galopantă, penurie de produse de bază și scăderea nivelului de trai.

Protestatarii cer reforme, transparență și mai multă libertate politică, dar regimul de la Teheran vede în manifestații și acțiunile violente un amenințare la adresa stabilității interne. În ultimii ani, Iranul s-a confruntat cu o serie de proteste similare, însă cele actuale au fost cele mai masive și mai dure în ultimul deceniu.

Încercări de dialog și perspective de soluționare

Deși oficialii iranieni admit existența problemelor, nu există încă un semn clar că autoritățile intenționează să adopte reforme structurale majore. În ultimii ani, diverse tentative de dialog cu opoziția, inclusiv unele tentative de negociere cu occidentalii, s-au limitat de multe ori la promisiuni sau pași simbolici, fără rezultate concrete.

Situația din Iran rămâne tensionată, iar evenimentele recente indică o posibilă escaladare a conflictului, mai ales dacă problemele economice și tensiunile politice vor continua să se adâncească. Comunitatea internațională urmărește cu atenție evoluțiile, temându-se de o destabilizare mai amplă a regiunii, dar și de posibile acțiuni ale grupărilor radicale ce se infiltrează printre protestatari.

În timp ce Iranul încearcă să își gestioneze criza, întrebarea cea mai presantă rămâne dacă regimul va fi capabil să găsească o cale de compromis care să răspundă cererilor populației și să prevină un colaps social. În aceste condiții, orice evoluție devine una de urmărit, în condițiile în care tensiunile din Iran continuă să se acutizeze, iar mesajele oficialilor indică o delicateţe tot mai mare în privința viitorului politic și economic al națiunii.