Vineri, membrii comitetului norvegian pentru acordarea premiului Nobel pentru Pace vor anunța câștigătorul. În mod tradițional, aceștia se reunesc în secret în fiecare an, din 1901, nepermițând jurnaliștilor să fie prezenți la discuțiile sau la decizia finală. Însă, pentru prima oară în istoria de 125 de ani a premiului, mass-media a avut acces la proces, fapt semnalat de o postul de televiziune din Norvegia, în colaborare cu BBC, obținând astfel informații despre modul în care se face selecția.

Cele cinci persoane din comitet, alături de secretar, se adună în sala de întâlniri a Institutului Nobel din Oslo. Decorul păstrează aspectul de la prima ceremonie, cu același candelabru și mobilier din lemn de stejar. Pe pereți sunt expuse portrete înrămate ale tuturor laureaților laureați anterior, cu un spațiu special pentru fotografia celui desemnat în acest an.

Înaintea anunțării, comitetul se adună luni dimineața într-o cameră specială, situată sub portretul fondatorului, Alfred Nobel, inventatorul dinamitei și patronul premiilor. În fapt, cei șase membri se întâlnesc pentru a discuta și a decide câștigătorul, proces ce durează de câteva luni.

Președintele comitetului norvegian, Jorgen Watne Frydnes, a mărturisit pentru BBC: „Discutăm, ne certăm, atmosfera este aprinsă, dar, desigur, rămânem civilizați și încercăm să ajungem la o decizie comună în fiecare an”. Ei consultă criteriile stabilite în testamentul lui Alfred Nobel din anul 1895, care stipulează că premiul trebuie acordat celui care a făcut cele mai importante contribuții pentru fraternitatea între națiuni, pentru reducerea armamentelor permanente sau pentru promovarea păcii mondiale.

După această etapă, jurnaliștii părăsesc sala, iar ușa se închide pentru momentul de decizie. În acel spațiu restrâns, o figură influentă pare să aibă o anumită influență asupra alegerii: Donald Trump, relatează jurnalistul BBC că a avut acces în încăperea în care se ia decizia.

Președintele SUA pare să fie foarte interesat de câștigarea premiului Nobel pentru Pace, fiind considerat de unii ca fiind obsedat de acest vis. În discursuri și conferințe de presă, el a enumerat de mai multe ori cele șapte conflicte pe care pretinde că le-a rezolvat. El s-a lăudat că merită premiul și că „toată lumea spune” că e valoros, însă recent a afirmat despre NATO din Virginia: „Îl vor da unui tip care nu a făcut nimic; îl vor da tipului care a scris o carte despre mintea lui Donald Trump… va fi o mare insultă pentru țara noastră”.

Liderii internaționali par să fi înțeles că o cale spre aprecierea lui Trump trece prin laude în legătură cu Nobelul. De exemplu, premierul Israelului a prezentat public o scrisoare de nominalizare trimisă președintelui american, iar președintele Azerbaidjanului i-a spus lui Trump că merită să primească distincția. De asemenea, guvernul Pakistanului a anunțat că l-a nominalizat pentru premiu, atrăgând laude din partea șefului statului american.



Sursa articol