Guvernul României avertizează asupra dezechilibrelor structurale ale administrației locale, comparând situația ţării noastre cu alte state membre ale Uniunii Europene. Într-o informare recentă, Executivul evidențiază faptul că România se confruntă cu o dependență extrem de mare de transferurile financiare de la bugetul de stat, lucru care, dacă nu este corectat, poate compromite autonomia și eficiența administrațiilor locale.

Dependenta de transferuri: un obstacol pentru autonomie

Potrivit datelor prezentate, veniturile din transferurile de la bugetul de stat reprezintă în România aproximativ 7,43% din PIB. Aceasta înseamnă că o bună parte din finanțarea administrațiilor locale depinde de deciziile centrale, ceea ce limitează capacitatea primăriilor sau consiliilor locale de a-și planifica și gestiona resursele în funcție de propriile nevoi. Acest nivel de dependență contrastază puternic cu media Uniunii Europene, unde, în majoritatea statelor membre, autoritățile locale pot genera venituri proprii semnificative și sunt mai autonome din punct de vedere financiar.

“Este nevoie de o reformă structurată care să reducă diferențele și să flexibilizeze sursele de venit ale administrațiilor locale, astfel încât acestea să poată răspunde mai eficient exigentelor cetățenilor”, precizează oficialii guvernamentali. În prezent, România se află printre ultimele țări din UE în ceea ce privește procentul de venituri proprii ale autorităților locale, fiind astfel dependentă de o structură care limitează inovarea și adaptabilitatea.

Diferențe majore între țări în gestionarea resurselor

Studiile comparate arată clar că în majoritatea statelor membre ale blocului comunitar, administrațiile locale reușesc să atragă și alte surse de venit, precum taxele locale, impozitele asupra proprietăților sau alte tarife, reducând astfel vulnerabilitatea față de deciziile centrale. În multe învățăt de cauză, aceste diferențe nu sunt doar o chestiune de oportunitate, ci reprezintă o nevoie esențială pentru dezvoltarea autoguvernării și pentru rezultate mai bune în gestionarea resurselor publice.

În cazul României, această dependență de transferurile de la bugetul de stat a crescut în ultimii ani, pe fondul unor politici fiscale și administrative deficitare. Cu toate acestea, autoritățile susțin că vor opera schimbări pentru a face administrațiile locale mai autonome și mai eficiente în proiectele pentru comunitate, însă pașii concreți și planurile de reformă încă lipsesc sau sunt în faze incipiente.

Contextul reformei și provocările din teren

Dezvoltarea unui sistem fiscal mai diversificat și responsabilizarea administrațiilor locale sunt privite ca fiind chei pentru depășirea acestor dezechilibre. În plus, reformarea trebuie să fie însoțită de o creștere a capacităților administrative, de digitalizare și de un cadru legal flexibil, dar strict, care să asigure echilibrul între autonomie și responsabilitate.

Guvernul recunoaște existența acestor probleme și anunță intenții ferme de a implementa reforme ce vor duce la o redistribuire mai echitabilă a resurselor și la creșterea contribuției propriilor venituri. În acest sens, o dezbatere publică și consultări cu specialiștii în domeniu sunt programate pentru următoarele luni, urmând ca, în final, să fie definitivată o strategie clară pe termen mediu și lung.

Este evident că, dacă nu se vor lua măsuri concrete pentru reducerea acestei dependențe de transferuri, administrațiile locale din România vor continua să fie considerate mai mult centre administrativ-centru de distribuție a fondurilor, decât adevărate motor de dezvoltare locală. În ultimii ani, contextul economic și politic a făcut ca această problemă să se acutizeze, dar speranțele sunt legate de reforme structurale care să asigure mai multă stabilitate și autonomie financiară pentru nivelul local, elemente esențiale pentru o dezvoltare echilibrată și sustenabilă în viitor.