Timpul petrecut pe rețelele sociale a început să scadă în ultimii ani, conform unui studiu recent care evidențiază o reducere semnificativă a timpului dedicat acestor platforme de către utilizatori. Această tendință afectează atât companiile, cât și modul în care utilizatorii percep și interacționează cu social media, având implicații economice și culturale importante.

Un studiu realizat de Financial Times pe un eșantion de 250.000 de adulți din 50 de țări indică faptul că media de timp petrecut zilnic pe rețele sociale a scăzut la aproximativ două ore și 20 de minute în 2022, cu aproape 10% față de anul precedent. Aceasta sugerează o schimbare în comportamentul utilizatorilor, care caută alternative pentru consumul de conținut digital sau alocă mai mult timp pentru activități offline.

În mod special, tinerii sunt cei mai afectați de această reducere a timpului petrecut pe platforme sociale. Datele arată o scădere cu circa 25% în utilizarea rețelelor pentru menținerea relațiilor și exprimarea identității în comparație cu 2014. În plus, diferențele regionale sunt notabile, America de Nord raportând o creștere de 15% a timpului petrecut pe social media în ultimul an, față de Europa, unde scăderea a fost mai accentuată.

În încercarea de a răspunde acestei situații, platformele sociale introduc măsuri diverse, precum mutarea spre abonamente plătite, susținerea creatorilor de conținut prin programe de monetizare sau promovarea comunităților private. În același timp, se explorează ajustări ale algoritmilor pentru a favoriza conținutul de calitate și parteneriate cu publisheri tradiționali, însă aceste soluții sunt adesea percepute ca reacții reactive, fără a aduce schimbări fundamentale.

O problemă majoră o reprezintă fenomenul numit „enshittification”, care descrie degradarea experienței utilizatorului pentru creșterea profitului. Platformele, în încercarea de a maximiza veniturile, cresc numărul de reclame și promovează conținut sponsorizat, ceea ce subminează încrederea și satisfacția utilizatorilor. În plus, creșterea conținutului generat de inteligența artificială conduce la superficialitate și repetitivitate, sporind riscurile de dezinformare și manipulare, mai ales când acest conținut nu are valoare reală.

Pentru piață, aceste semnale indică necesitatea unei reevaluări a modelului economic al rețelelor sociale. În fața acestei tendințe, companiile trebuie să găsească moduri de a combina sustenabilitatea financiară cu experiența autentică a utilizatorilor, promovând conținut valoros și sigur. Pentru utilizatori, reducerea timpului petrecut pe rețele sociale poate aduce beneficii, cum ar fi mai mult timp pentru relații reale și activități creative, însă această schimbare afectează ecosistemele digitale dependente de atenție și engagement.

În final, această evoluție evidențiază necesitatea unei monitorizări continue a tendințelor în domeniul social media, pentru a înțelege modul în care modelele economice și comportamentele utilizatorilor evoluează. În contextul actual, adaptabilitatea și informarea constantă sunt esențiale pentru a naviga în peisajul digital.