Poluanții eterni, substanțe chimice omniprezente în viața cotidiană, pot avea un impact devastator asupra economiei și sănătății publice din Uniunea Europeană, avertizează un raport recent. Conform studiului realizat la comanda Comisiei Europene, pierderile financiare cumulate din cauza acestor compuși cancerigeni și persistenti ar putea ajunge până la 1.700 de miliarde de euro până în anul 2050, dacă măsurile actuale pentru gestionarea și reducerea expunerii nu vor fi implementate proporțional.

Poluanți eterni: o amenințare invizibilă care persistă în mediu și în organism

Poluanții perși (PFAS – Substanțe per- și polifluoroalchilice) sunt o clasă de substanțe chimice create pentru a avea rezistență extremă la apă, grăsime și căldură. Tocmai această stabilitate chimică le face extrem de durabile în mediul înconjurător, ceea ce înseamnă că s-au acumulat și continuă să se acumuleze de-a lungul decadelor. Acești compuși sunt utilizați în numeroase produse, de la ambalaje alimentare, la îmbrăcăminte, ustensile de gătit antiaderente și chiar în industria hidroizolațiilor.

Impactul asupra sănătății umane este unul alarmant, fiind asociat cu probleme de fertilitate, tulburări hormonale, afectări ale sistemului imunitar, precum și diverse tipuri de cancer, în special cel renal și testicular. În plus, având în vedere distribuirea lor larg răspândită, aproape toți cetățenii UE au fost expuși, fie și în niveluri minime, la aceste substanțe.

Costuri economice și sociale: o povară de proporții imense

Potrivit studiului, efectele cumulative ale poluanților eterni nu se limitează doar la riscurile pentru sănătate, ci se extind și asupra costurilor econo­mice. Pierderile directe legate de tratamentele medicale, precum și cele indirecte, precum scăderea forței de muncă și creșterea cheltuielilor pentru gestionarea deșeurilor și remedierea mediului, se pot cifra în miliarde de euro anual.

De exemplu, dacă nu se vor adopta măsuri adecvate de reducere a expunerii, se estimează că până în 2050, cheltuielile pentru tratamente, compensări și înlocuirea resurselor contaminate ar putea ajunge la aproape 1.7 trilioane de euro, sumă care depășește bugetul multor state membre ale blocului comunitar.

Inițiative legislative și provocări în controlul poluanților neideal

Uniunea Europeană cadrul legislativ devine tot mai riguros în încercarea de a limita utilizarea și distribuția acestor substanțe. În ultimii ani, au fost adoptate reguli stricte pentru anumite clase de PFAS, însă dezbaterile continuă cu privire la modul de a gestiona măsurile specifice pentru cele mai periculoase compuși și pentru produsele deja aflate pe piață.

Cu toate acestea, provocările sunt multiple: identificarea și eliminarea poluanților devine dificilă în condițiile în care PFAS sunt extrem de persistente și pot fi găsite în microorganisme, în sol, apă și chiar în alimente. Farmacii, industrie și consumatori trebuie să coopereze pentru a reduce riscurile și pentru a susține alternative mai sigure, dar acest lucru implică costuri și investitii semnificative.

Viitorul: așteptări și riscuri

Pe măsură ce cercetările științifice avansează, se pare că înțelegerea impactului complet al poluanților eterni asupra mediului și sănătății nu se va încheia prea curând. În același timp, ideea de a institui politici mai restrictive și de a promova inovația în domeniul materialelor biodegradabile sau mai prietenoase cu mediul pare să devină inevitabilă.

Pentru moment, autoritățile europene continuă să analizeze rezultatele studiului pentru a stabili un cadru legislativ mai coerent și mai eficient de limitare a răspândirii acestor compuși nocivi. Provocarea rămâne pentru guverne, industrie și consumatori să găsească echilibrul între progres, sănătate și sustenabilitate, pentru a preveni ca, în următoarele decenii, poluanții eterni să devină o povară și mai greu de gestionat.