Autostrăzile și drumurile naționale din jurul Bucureștiului au devenit un teren de joc pentru companii cu legături politice, în timp ce infrastructura de intervenție în cazul iernii lasă de dorit, generând un tablou îngrijorător de gestionare ineficientă a deszăpezirilor. În condițiile în care sezonul rece s-a intensificat, constatăm că firmele ce se ocupă de întreținerea drumurilor sunt alese mai mult după rute politice sau interese de afaceri, decât în funcție de experiență și capacitate tehnică.

Deszăpezirea, o afacere cu conexiuni politice și controverse

Valoarea acordurilor-cadru semnate de CNAIR, cea mai importantă autoritate în domeniu, se ridică la aproape 75 de milioane de euro. Aceste contracte se întind pe circa patru ani, acoperind sezonul rece între 1 noiembrie și 31 martie și implică 11 loturi din infrastructura rutieră din zona Bucureștiului. În 2024, CNAIR a atribuit zece dintre aceste contracte, însă pentru segmentul drumurilor din zona Secției de Drumuri Naționale (SDN) Alexandria, licitația a fost inițial anulată din cauza ofertelor considerate inadmisibile, fiind reluată abia ulterior.

Contractul pentru deszăpezirea celor peste 200 de kilometri de drumuri a fost în cele din urmă adjudecat de societatea Clean Prest Activ SRL, companie în care figurează vechile legături cu afaceriști și politicieni din zona Caracal, apropiate de liderii PSD. Această firmă, cunoscută anterior ca Dancor Cleaning, și-a schimbat denumirea în 2012, dar controversele legate de proveniența fondurilor și conexiunile cu persoanele de influență au rămas. Firma a fost controlată de frații Ciocan, oameni de afaceri cu legături politice și diverse antecedente penale, inclusiv legate de evaziune fiscală și corupție, fiind considerați apropiați ai actualului secretar general PSD, Paul Stănescu.

Procesul de atribuire a contractului s-a derulat rapid, utilizând metoda licitației accelerate, ce a redus perioada de depunere a ofertelor de la 30 la 15 zile, invocând caracterul „urgent” al intervenției și apropierea termenului-limită de 1 noiembrie. Alegerea s-a făcut exclusiv pe criteriul prețului, fără a se evalua performanța trecută sau capacitatea tehnică a operatorului, ceea ce ridică semne legitime de întrebare privind eficiența acestor servicii.

Infrastructură critică, lipsă de coordonare și bătăi de cap logistice

În teren se află un alt tablou dezolant: lipsa unor centre de întreținere funcționale și mobilizarea improvizată a utilajelor. CNAIR mută utilaje de pe A3 la A0 pentru a acoperi zonele critice, gestionând astfel o situație de fapt inadmisibilă pentru o infrastructură vitală. Utilajele subcontractorilor, care sunt frecvent defecte, nu reușesc să facă față în condițiile meteo severe, iar timpii de intervenție sunt prelungiți considerabil, fapt ce pune în pericol siguranța rutieră.

Autostrada de Centură a Bucureștiului, cea mai nouă investiție de infrastructură, funcționează evidențiind o aparentă lipsă de pregătire și coordonare. Segmentul de Nord, din cauza lipsei unui Centru de Întreținere și Coordonare (CIC) funcțional, operează în condiții de improvizație, iar utilajele mutate din alte părți sunt adesea defecte sau insuficiente pentru a asigura o intervenție rapidă și eficientă.

Contradicțiile devin și mai evidente dacă analizăm lista firmelor implicate în deszăpezire. Pe lângă companiile cu legături politice, există operatori cu experiență redusă sau inactive în domeniul întreținerii drumurilor, cum ar fi Agro Trans Nimi, asociată, de exemplu, cu cultivarea cerealelor și orezului, un sector nu tocmai ideal pentru intervenții pe autostrăzi. Această situație crează un risc real pentru siguranța circulației în sezonul rece, în condițiile în care, în prag de iarnă, nu există garanții că echipamentele și capacitatea de intervenție sunt suficient de pregătite pentru a face față unui val de ninsori sau polei.

Un scenariu de „rețeta de avarie” în infrastructura rutieră

În cele din urmă, denunciațiile și constatări recente indică o situație dezastruoasă în gestionarea reală a deszăpezirilor. Adepți ai infrastructurii spun că cel mai recent exemplu îl constituie Centura Bucureștiului, unde segmentul de Nord nu dispune de un centru de întreținere funcțional.

În lipsa unei baze proprii, CNAIR a recurs la mutarea utilajelor de pe A3 pe A0, un demers ce dublează timpii de reacție, fiind evident un risc pentru siguranța rutieră în sezonul de iarnă. Mai mult, utilajele subcontractorilor, deseori defecte, nu pot fi suplinit de cele ale companiei publice, situație agravată în condițiile condițiilor meteo severe și a ninsorilor frecvente.

În timp ce infrastructura critică se degradează, iar sistemul de gestionare devine tot mai fragil, perspectivele nu arată mai bine. Autoritățile promit că vor fi luate măsuri, dar implementarea acestora pare mult timp departe, dorința de a menține costurile jos și de a urma proceduri de achiziție rapide creând în continuare un mediu propice pentru compromisuri și gestionare defectuoasă. În această iarnă, cu siguranță, vom fi nevoiți să ne adaptăm la un sistem care pare să funcționeze mai mult pe improvizație decât pe planificare și experiență reală.