Jurnaliștii, cei care ar trebui să fie ochii și urechile societății, se află dacă nu chiar mai jos de nivelul celor mai îndoielnici agenti imobiliari, conform celor mai recente sondaje de încredere publică. Într-o lumea în care mediated informație și curiozitatea publicului sunt crescute, profesia de ziarist pare să-și fi pierdut din autoritate, fiind percepută deseori ca o ocupație a celor cu nasul pe la casele și problemele altora. Această percepție, profund negativă, pare să fie în creștere, alimentată de felul în care presa și jurnaliștii se poziționează în ochii opiniei publice.

Jurnalismul – o profesie cu o reputație în scădere

Deși inițial, jurnaliștii au fost considerați gardienii democrației, cei care vigilent supraveghează puterea și apără drepturile cetățenilor, realitatea actuală pare să fie diferită. În ultimele decenii, scandalurile, manipulările și mașina dezinformării au afectat profund imaginea acestei profesii. În plus, se pare că și modul în care sunt percepuți cei din branșă a devenit o sursă de îngrijorare.

Publicul, din păcate, nu mai vede în jurnaliști niște mesageri onești, ci mai degrabă niște indivizi a căror principală motivație este „nevoia de a-și câștiga traiul vârându-și nasul în treburile altor oameni”. Această percepție, exprimată chiar cu o doză de sarcasm, sugerează că forța misiunii jurnalistice s-a diminuat în ochii celor pe care ar trebui să-i servească, reducând încrederea în mass-media la un nivel foarte scăzut.

Impactul asupra încrederii și percepției sociale

Rezultatele unor sondaje recente indică clar: jurnaliștii nu mai sunt priviți cu respect și încredere, fiind chiar plasați sub nivelul agenților imobiliari. „De unde reiese și de ce profesia noastră nu e nici pe departe atât de respectată precum cea a coafezelor,” subliniază o sursă din domeniu. Această comparație nu este aleatorie: dacă până acum câțiva ani masa publicului își punea încrederea în știri și în cei care le produceau, astăzi lucrurile par să fie inversate.

Într-un fel, această scădere a încrederii poate fi atribuită și evoluției tehnologice, care a făcut ca informația să fie accesibilă instantaneu, dar și mai puțin verificată. În același timp, scandalurile și dezinformările, fie intenționate, fie neglijente, au alimentat reticența publicului față de orice formă de jurnalism tradițional. Astfel, jurnaliștii pur și simplu nu mai dețin monopolul asupra adevărului, iar percepția că își urmăresc propriile interese în detrimentul adevărului se răspândește rapid.

Contextul social și riscurile viitoarelor percepții

Această textură negativă a imaginii jurnaliștilor nu este un fenomen izolat. În timp ce societatea a devenit mai sceptică și mai critică, putea părea că unii reprezentanți ai mass-media au cedat tentației de a manipula și de a distorsiona realitatea pentru a câștiga vizualizări sau influență. O asemenea stare de fapt nu doar că afectează profesionalismul, ci pune în pericol și democrația însăși, care se fondează pe libertatea de exprimare și pe o informație de calitate.

Deși există semne de speranță, în sensul renașterii unei etici jurnalistice și al unui mai mare respect pentru adevăr, evoluțiile din acest domeniu rămân imprevizibile. Într-o societate în care încrederea în instituții este în scădere, recrudescența credinței în jurnaliști devine vitală pentru a restabili un echilibru.

În același timp, profesioniștii din domeniu trebuie să-și reevalueze rolul, să pună mai presus de interesele comerciale sau de perceptionele negative valorile integrității și adevărului. Numai astfel, o regenerare a imaginii și a încrederii în mass-media poate fi sperată, urmând ca, pe termen lung, profilul jurnaliștilor să revină la cel de apărători ai interesului public, nu de sursă de deziluzie.

Până atunci, însă, rămâne un adevăr amar: încrederea în jurnaliști trebuie reconstruită, pas cu pas, și acest proces va necesita eforturi concertate și o voință comună a tuturor actorilor din mass-media.