Titlu: Pierderea a 231 milioane euro: un nou teanc de amânări și discordanțe la CCR

România se confruntă cu o pierdere financiară majoră, în valoare de 231 milioane de euro, ca urmare a unui nou tertip al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ). Acest scenariu a fost dat publicității miercuri, de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care a situat acest act în contextul celei de-a cincea amânări consecutive a deciziei CCR.

“Din Cauza unui nou tertip al ÎCCJ, România a pierdut oficial 231 milioane de euro, bani europeni nerambursabili. România este singura țară din lume unde iei o pensie specială, salariu de judecător CCR și intri și în concediu paternal. În ciuda tuturor eforturilor Guvernului și prim-ministrului Ilie Bolojan, astăzi au câștigat ei, cei care au fugit de la ședințe de frică să nu își piardă privilegiile. E o zi neagră pentru toți cei care vor o justiție dreaptă și necoruptă. E o zi neagră pentru toți cei care își doresc o Românie modernă și europeană.” a explicat Pîslaru.

Impactul de 231 milioane de euro

Pierderea acestei sume de bani ar putea avea efecte serioase asupra finanțării viitoarelor proiecte din țară. După estimările lui Pîslaru, 231 de milioane de euro ar putea achiziționa 2.000 de ambulanțe noi, construi 100 de școli sau inaugura 50 de kilometri de autostradă. Astfel, efectele acestei situații se pot răsfrânge direct asupra dezvoltării infrastructurii și sistemului de sănătate din România.

Un nou termen decis de CCR

Conform procedurii, România are termen până pe 11 februarie 2026 pentru îndeplinirea jalonului din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) privind pensiile speciale. În acest context, Curtea Constituțională a României a decis în data de 18 februarie amânarea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la reforma pensiilor magistraților.

De asemenea, se pare că cei care au decis amânarea au dorit să analizeze întrebarea preliminară referitoare la proiectul Guvernului de modificare a pensiilor speciale ale magistraților, trimisă de Instanța supremă Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Punctele critice ale reformei

Întrebarea adresată de instanța supremă era fundamentată pe presupunerea că măsurile propuse de Guvern în proiectul de reformă “pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu”. Acesta reprezintă cea de-a cincea ocazie în care judecătorii constituționali au decis să amâne decizia în acest caz.

Astfel, România își continuă parcursul pe o cale plină de dificultăți și obstacole în ceea ce privește reforma sistemului de pensii al magistraților. Dificultățile acestei reforme, amânările repetate și impactul financiar semnificativ pe care îl generează această indecisie subliniază importanța vitală a unei legislații solide și nediscriminatorii pentru toate categoriile profesionale.